„Dacă sub aspectul politicilor macroeconomice şi al disciplinei bugetare a existat un fir neîntrerupt, în alte privinţe am asistat la reformulări importante. După alegeri, guvernul Ponta a adoptat o linie mult mai liberală, în contrast cu ceea ce păruse să anunţe anul anterior. Un indiciu este avizarea activităţilor de explorare a gazelor de şist pe suprafeţele concesionate de compania Chevron. În 2011, compania americană concesionase 6350 de km pătraţi în preajma Bârladului, iar în martie 2012, obţinea de la guvernul Ungureanu concesiunea pentru 2700 de km pătraţi în sudul Dobrogei. Cercurile de afaceri interesate au manifestat o mare îngrijorare în faţa opoziţiei USL şi a retoricii ecologiste foarte ofensive, ceea ce explică în parte avertizările hiperbolice privind denunţarea relaţiilor euroatlantice. Metafora „drumului spre vest/est” s-a născut în focul disputei legate de investiţiile americane în România. Astăzi, în schimb, primul ministru a dat cele mai clare asigurări privind continuarea proiectelor începute: „Tot timpul voi simţi nevoia să explic, să cer celor care fac explorările să prezinte tot timpul toate măsurile luate pentru ca să nu fie afectată pânza freatică, mediul şi, de asemenea, voi explica tot timpul că (…) ideea strategică de a nu mai depinde de importurile de gaze din Rusia e o idee extraordinară. Şi dacă reuşim acest lucru pentru viitoarele guverne, pentru copiii mei, o să fie foarte bine”. Premierul adoptă astfel pe de-a-ntregul strategia energetică formulată de preşedintele Traian Băsescu”, se arată în analiza Deutsche Welle.
Analistul apreciază că „în ciuda tuturor dificultăţile unui început prost din punct de vedere politic guvernul a reuşit totuşi în câteva luni să convingă că România va fi un loc favorabil investiţiilor, căci nu demult grupul german Daimler a anunţat oficial că îşi va extinde producţia de la Cugir”. „Deşi investiţia este importantă, anunţul grupului german este pentru guvernul Ponta mai mult o victorie politică decât una economică propriu-zisă. Este o atestare discretă a faptului că România nu şi-a propus o schimbare dramatică de curs politic”, se mai arată în analiza DW.
Autorul analizei mai spune că „în acest context ar trebui plasate şi eforturile insistente ale primului ministru de a convinge opinia europeană că modificările care vor fi aduse Constituţiei nu au nicio legătură cu profeţiile cele mai negre care au fost abundent exprimate şi că în orice caz opiniile Comisiei de la Veneţia vor fi tratate cu toată consideraţia. Deşi s-au întâmplat atât de multe lucruri, un bilanţ este prematur deoarece primul ministru se găseşte în plin proces de formulare şi reformulare personală care nu îngăduie deocamdată o concluzie. Se poate spune totuşi că a reuşit performanţa neobişnuită de a-şi pune în încurcătură nu doar partizanii, dar şi adversarii cei mai neînduplecaţi, care nu ştiu bine cum să interpreteze transformările la care asistă”.