ANALIZĂ Florin Cîțu și Cristian Ghinea, autorii de facto ai „ordonanței trenuleț”. De ce modificările fiscale ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2025 nu sunt altceva decât ce au scris cei doi în planul PNRR trimis Comisiei Europene

Austeritatea pe care o reclamă acum cei doi politicieni de tristă amintire pentru România, Florin Cîțu și Cristian Ghinea, nu este nimic altceva decât planul lor de „eficientizare” economică a României, scris de Cristian Ghinea și depus la Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor PNRR în valoare de 28,5 miliarde de euro acum trei ani.

Florin Cîțu și Cristian Ghinea, artizanii „ordonanței trenuleț”

Foarte multe elemente ce se regăsesc astăzi în „ordonanța trenuleț” sunt fix modificările ce au fost impuse de către Comisia Europeană, după ce Cristian Ghinea, ministru al fondurilor europene în guvernul Florin Cîțu, a negociat PNRR cu organismele europene.

În tot acest timp, la ultimele negocieri purtate între Guvernul României și Comisia Europeană, Marcel Ciolacu n-a reușit să obțină decât prelungirea perioadei de reducere a deficitului la sub 3% din PIB de la 3 la 7 ani, celelalte prevederi scrise deja în planul PNRR rămânând, în continuare, nenegociabile.

Practic, ministrul fondurilor europene de la acea vreme, Cristian Ghinea, nu a luat atunci în calcul efectele economice pe care asemenea angajamente le-ar avea, fiind echivalentul unei adevărate „terapii de șoc” pentru economia românească, marcate de un nivel de trai redus pentru români.

Alte articole

„Trenuleţul” angajaţilor plătiţi din buget. Culmea austerităţii la români, angajările bat concedierile la stat

Noua „taxă pe stâlp” va aduce 1 miliard de lei la buget. Cât va fi impozitul pe construcţii speciale

Citește și : Pensiile, salariile și alocațiile copiilor nu mai cresc. Forma finală a „ordonanței austerității” a fost publicată

În iunie 2021, în recomandarea sa formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul a recomandat României să își reducă deficitul total la 8,0% din PIB, iar anul a fost încheiat cu un deficit de 6,72% din PIB. Atunci, guvernul Florin Cîțu, prin Cristian Ghinea, și-a asumat în numele țării noastre că deficitul va fi redus la 2,9% din PIB la finalul anului 2024.

Această reducere drastică, negociată pe numai trei ani, ar fi adus mari nemulțumiri românilor și ar fi generat tăieri masive în țara noastră, motiv pentru care a fost criticată de reprezentanții opoziției. Europarlamentarul PSD, Dan Nica, spunea pe 5 noiembrie 2021 că această negociere nu urma să aducă decât poveri fiscale pe umerii românilor.

„Partidele de pe locul doi în alegerile din 2020, PNL și USR, au negociat în secret un PNRR care, în contextul actualei avalanșe de scumpiri, va arunca noi poveri fiscale pe umerii românilor, va bloca majorarea veniturilor și, din păcate, va abandona cetățenii în pragul unei ierni greu de suportat”, a spus atunci Dan Nica, într-un articol de pe site-ul oficial al PSD.

Iar Dan Nica avea dreptate. Guvernul de la acea vreme nu a putut privi în perspectivă și gândi această negociere într-un mod autentic. Niște adevărați oameni de stat ar fi luat în calcul eventuale crize și mișcări mondiale și nu s-ar fi angajat să ia astfel de măsuri drastice pentru economia românească.

În contextul în care românii sunt deja nemulțumiți de măsurile pe care Guvernul se vede nevoit să le ia, dacă PSD nu ar fi obținut perioada de reducere a deficitului de la 3 la 7 ani, „ordonanța trenuleț” ar fi arătat foarte rău, față de cum este în prezent.

Măsurile de austeritate luate prin „ordonanța trenuleț” au fost negociate de USR la Comisia Europeană

Ca urmare a angajamentelor pe care Guvernul României și le-a asumat prin PNRR, se propun mai multe măsuri care vizează diferite categorii socio-profesionale.

Lucrătorii din IT, construcții, domeniul agricol și industria alimentară nu mai beneficiază de facilități fiscale

USR s-a angajat în 2021, prin Cristian Ghinea, să ia măsuri tocmai împotriva unei părți semnificative ale electoratului său, fiind vorba despre persoanele ce lucrează în domeniul IT, dar și împotriva persoanelor care lucrează în domenii vitale pentru statul român, precum industria alimentară, domeniul agricol și construcții.

Conform angajamentelor luate de Guvernul Florin Cîțu prin PNRR, se elimină facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

Citește și : Ordonanța-trenuleț îngheață salariile bugetarilor și pensiile speciale. Cum arată ultima formă a proiectului care îi sperie pe bugetari

Reamintim că angajații din sectorul IT, cât și cei din sectorul construcțiilor, au fost scutiți, până acum, de plata impozitului pe venit de 10% aplicată salariilor brute de peste 10.000 de lei. Această facilitate fiscală va fi anulată de la 1 ianuarie 2025, din cauza celor asumate în PNRR.

Se mărește cota de impozit de la 8% la 10% pentru dividende, de la 1 ianuarie 2025

De asemenea, în ciuda faptului că USR și PNL s-au poziționat în 2021 în favoarea mediului de afaceri, au luat o măsură care afectează zeci de mii de întreprinderi mici și mijlocii. Este vorba despre majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, măsură asumată prin PNRR-ul lui Cristian Ghinea.

Prin „ordonanța trenuleț” se mai impune și Reforma R4 asumată în PNRR, privind „Revizuirea cadrului fiscal inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării,
precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală”.

Acesta este motivul pentru care Guvernul Marcel Ciolacu 2 se vede obligat, în privința impozitării, să reducă plafonul de venituri realizate de către o persoană juridică română de la 500.000 de euro la 250.000 de euro de la 1 ianuarie 2025, și la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2026. De asemenea, se elimină condiția de realizare a veniturilor din consultanța de management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, tot pe baza reformelor asumate în PNRR.