Datoria publică a României a avut un trend predominant ascendent în ultimii ani, ajungând la un nivel-record în prezent. Analiza este realizată pe baza cifrelor oficiale din perioada postaderare a României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007 – 31 mai 2023, dar și din prima jumătate a anilor ‘90.
România a depășit în luna mai pragul de 700 de miliarde de lei (peste 140 de miliarde de euro) – 50,1% din PIB – datorie publică, un record absolut al celor 33 de ani de la Revoluție.
Peste 50% din datoriile statului reprezintă acum datorii externe (mai bine de 70 de miliarde de euro), mai mult cu peste 23% față de luna decembrie 2022.
Cu alte cuvinte, statul are acum nevoie de încă 50% din tot ce adună în buget pentru a acoperi tot ce consumă.
Pe parcursul ultimilor 16 ani și jumătate de la aderarea la UE, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta (PNL – PDL / Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) și restul de stânga (PSD / Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă).
În 2023, față de 2007, datoria publică a crescut nominal de aproape 8 ori și procentual de la 19,8% la 50,1% din PIB.