Premierul Dacian Cioloş s-a întâlnit, luni dimineaţă, cu reprezentanţii partidelor pentru a discuta despre solicitarea PNL privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
În acest context Institul de Politici Publice a realizat o scurtă simulare pornind de la rezultatele ultimelor două runde de alegeri locale – cele din 2008 (două tururi de scrutin) și din 2012 (un singur tur) – în încercarea de a testa ipoteza lipsei de reprezentativitate a alegerilor într-un singur tur, respectiv de a furniza o serie de scenarii cu privire la posibiliele implicații (electorale) ale menținerii actualului sistem de vot pentru principalele partide politice care astăzi pretind că suferă de grija electoratului.
Teza (ne)reprezentativității alegerilor într‐un singur tur: organizăm turul 2 pentru o treime din localitățile din țară, respectiv pentru mai puțin de un sfert din electoratul cu drept de vot.
Doar 31% din cei 3186 de primari ale și în 2012 (985) nu au reușit să obțină 50% plus 1 din voturile valabil exprimate, ceea ce i‐ar fi dus ipotetic în turul 2.
Practic, marja de cetățeni români așa ‐ zis nereprezentați – adică cei care și‐au dat votul pentru un primar care a ieșit cu mai puțin de jumătate plus unu din voturi – este de aproximativ 23% din populația cu drept de vot.
Simulările IPP arată însă că scenariul două turui poate avea implicaţii semnificative pentru toate partidele mari, care, în condiţiile menţinerii unui compartament predictibil al electoratului la vot, vor câştiga-pierde mandate în turul al doilea, mai ales în locaţităţile urbane mari – care sunt şi un barometru important pentru alegerile generale.
Scenarii de redistribuire a mandatelor în eventualitatea turului 2 (plecând de la analiza rezultatelor din 2012):
IPP consideră pe această cale că orice iniţiativă de modificare a legislaţiei electorale venită din partea partidelor ar trebui să se întâmple numai la Parlament.
Citeşte analiza detaliată aici