Analiză pensii. E dezastru! Generația „decreţeilor” va încasa pensii a căror valoare va fi de doar 30% din ultimul salariu

Analiză pensii. Plata pensiilor devine o povară tot mai mare pentru statul român, iar presiunea va crește și mai mult odată cu retragerea din activitate a generației „decrețeilor”, când valoarea sumelor încasate va ajunge la aproape 30% din cea a ultimului salariu, potrivit specialiștilor MrFinance.ro. Există însă soluții pentru asigurarea unor venituri mai mari la ieșirea la pensie.

„România se situează sub media Uniunii Europene când vine vorba despre raportul dintre pensia medie și veniturile medii înainte de pensionare. Astfel, media UE este de 58%, iar în țara noastră este de 48%. Stăm mai bine la acest indicator față de țări precum Danemarca, Belgia, Lituania sau Croația, dar greul va urma după 2035-2040, când se va pensiona generația «decrețeilor», respectiv angajații cu vârsta cuprinsă între 40-55 de ani. Conform estimărilor, din cauza deficitului bugetului de pensii din ce în ce mai mare, pensia de la stat va fi din ce în ce mai mică raportat la ultimul salariu și va reprezenta o rată de înlocuire de circa 30%„, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar www.mrfinance.ro.

Anunțul făcut de Casa de Pensii! Problemele care au apărut recent. Cum sunt afectați pensionarii

Potrivit specialistului, în prezent, cel mai numeros segment al populației active este cel cu vârsta cuprinsă între 40-55 ani, care urmează să se pensioneze în următorii 10-20 de ani. Dar banii care sunt reținuți acestora la Pilonul I de pensii se duc către pensionarii deja existenți. Când generația „decrețeilor” va ieși la pensie, aceasta ar trebui plătită din contribuția populației de sub 40, al cărei efectiv este însă din ce în ce mai redus.

Alte articole

Pensii 2025: Românii vor o pensie de o mie de euro pe lună, dar se tem că nu bor mai fi bani de pensii

DOCUMENT 400 de lei în plus la pensia din aprilie, se aprobă joi la Guvern: „Nu ne ajunge nici pentru masa de Paşte”

Rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani, la fel ca și în 2023 și în 2022, iar declinul demografic va duce la o pensie prea mică pentru nevoile unei persoane. Ion Soltinschi estimează că un angajat care se va pensiona în anul 2035 și care va avea la acel moment un salariu de 7.000 de lei se va putea aștepta la o pensie de circa 2.100 lei. În termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflației din următorii 10-15 ani, însă vor reprezenta o rată de înlocuire de aproximativ o treime.

Ce alternative există la pensii?

„Cred că nu ar trebui să ne bazăm pe pensia de la stat și să ne creăm propriul plan de retragere din activitate. Altfel, șansele să ne menținem stilul și nivelul de trai la pensie sunt destul de mici”, susține expertul www.MrFinance.ro.

O primă opțiune, în opinia acestuia, este pensia privată facultativă. Astfel, din veniturile tale, oricare ar fi ele, fie că ești angajat la stat, la privat sau ai o activitate independentă, poți depune bani lunar pentru o pensie facultativă. Este vorba despre Pilonul III, administrat privat – spre deosebire de pensia privată obligatorie (Pilonul II), unde suma cu care se cotizează este repartizată automat din CAS, pentru pensia facultativă contribuția este voluntară. Mecanismul de funcționare este similar cu Pilonul II sau fondurile mutuale.

Citește și: Pe ce dată intră pensiile în aprilie 2025. Seniorii vor primii banii înainte de Paște

Cea de a doua alternativă o reprezintă investițiile pe cont propriu. Dacă randamentele pensiei facultative (de 6,6%) nu sunt satisfăcătoare, atunci poți să te orientezi către alte soluții de economisire și planificare a retragerii din activitate. Poți începe să-ți construiești un portofoliu diversificat de investiții la bursă, să investești în fonduri mutuale sau în alte produse pe care le înțelegi și în care ai încredere. (Mai multe informații despre investiții, soluții și strategii sunt disponibile aici.)

Cum funcționează sistemul de pensii?

În 2007 a început reforma pensiilor cu scopul de a reduce presiunea pusă pe sistem. Astfel, pe lângă pensia de la stat (Pilonul I) au mai apărut pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia privată facultativă (Pilonul III).

În momentul în care cineva începe să aibă un venit, din contribuția obligatorie la pensie (de 25%), 20,25% este direcționat către Pilonul I, administrat de către stat, iar 4,75% merge automat către pensia privată obligatorie (Pilon II).

Fondurile de pensii sunt, practic, niște fonduri mutuale – economisești bani care sunt gestionați de către administratorii acestora. La finalul lui 2024, peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de peste 153 de miliarde de lei (30,5 de miliarde de euro), conform datelor ASF, reglementatorul pieței.

Dar, în condițiile în care povara sistemului public de pensii crește, iar datoria pentru a acoperi această cheltuială va fi tot mai mare, crește și riscul unei naționalizări a Pilonului II. Există deja precedente în regiunea Europei de Est – în Ungaria și Polonia, în urmă cu mai bine de un deceniu, guvernele au decis naționalizarea totală sau parțială a Pilonului II, ca urmare a majorării datoriei publice.

În România, a existat o asemenea tentativă, prin OUG 114/2018, criticată inclusiv de instituțiile europene. În vara anului 2022, au apărut din nou discuții legate de o posibilă încercare de naționalizare a acestui pilon. Potrivit ASF: „Fondurile din Pilonul II sunt în totalitate alimentate din alocaţii de la stat. Dar aceste alocaţii, odată transferate către fonduri în numele cetăţenilor români beneficiari, devin active în proprietate privată şi ele nu mai pot fi retrase sau naţionalizate (confiscate), potrivit Constituţiei. Parlamentul şi, respectiv, Guvernul au în competenţa lor să majoreze sau să micşoreze alocaţiile bugetare viitoare, fără să afecteze în niciun fel contribuţiile trecute. Şi, eventual, mai pot să schimbe, prin lege, administrarea privată în administrare de stat, ceea ce nu înseamnă «naţionalizare». Schimbarea administratorului nu afectează drepturile pe care cetăţenii le au în Fondurile din Pilonul II.”

Este nevoie de o strategie nouă pentru pensii

„Pensia medie a crescut cu 284% în ultimii 13 ani, de la 753 lei în 2011, la 2.898 lei în 2024. Cu toate acestea, ea încă este și va fi insuficientă pentru un trai decent la retragerea din activitate. În 2035 se estimează că rata de înlocuire a salariului cu pensia va fi de 30%. Astfel, cine nu își construiește o strategie pentru retragerea din activitate, ar trebui să își reducă substanțial standardul de viață pentru a corespunde noilor venituri„, a mai precizat Ion Soltinschi.

În trimestrul IV al anului 2024, numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane iar pensia medie a fost de 2898 lei. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 41 mii persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat s-a redus cu 36 mii persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut în trimestrul IV cu 12,2% comparativ cu trimestrul precedent.

Primele generații de ”decreței” încep să iasă la pensie anticipat. Ce penalități li se aplică, potrivit noii legi a pensiilor

În anii 1967 și 1968, în România s-a înregistrat o creștere masivă a natalității, determinată de politica demografică a regimului comunist. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 1967 s-au născut aproximativ 526.000 de copii, dintre care peste 212.000 de sex feminin. În 1968, numărul total de nașteri a fost de 512.500, dintre care 212.199 au fost fete. Astfel, peste 425.000 de femei născute în cei doi ani se pot pensiona anticipat în anii 2025 și 2026, dacă îndeplinesc condițiile legale.

Noua lege a pensiilor permite pensionarea anticipată fără penalizare pentru femeile care au un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani. Aceasta reprezintă o modificare față de legislația anterioară, care impunea un stagiu minim de 43 de ani. În cazul stagiului de cotizare între 35 și 40 de ani, penalizarea pentru pensionare anticipată este acum de maximum 24%, comparativ cu 30% în trecut.

Femeile care îndeplinesc cerințele pentru pensionare anticipată pot ieși din activitate cu până la 5 ani mai devreme decât vârsta standard, stabilită în prezent la 63 de ani. De exemplu, o femeie născută în luna iunie 1967 se poate pensiona la limită de vârstă în august 2030, la 63 de ani și 2 luni, sau anticipat începând cu august 2025.

Calculul pensiei anticipate

Pensia anticipată fără penalizare:

Pentru femeile care au realizat 40 de ani de cotizare, pensia este echivalentă cu cuantumul pensiei pentru limita de vârstă.

Pensia anticipată cu penalizare:

Penalizarea este calculată pe baza unui procent de reducere pentru fiecare lună cu care vârsta de pensionare este devansată.

Exemplu: Femeie cu 37 de ani de cotizare, ieșind anticipat cu 5 ani înainte de limita standard: Penalizare=24%×cuantum pensiei

Dacă pensia la limită de vârstă ar fi fost de 3.000 RON, pensia anticipată va fi: 3.000−(3.000×0,24)=2.280 RON

Reducerile pentru mame:

Reducere de 6 luni pentru fiecare copil crescut până la vârsta de 16 ani, cu un maximum de 3 ani și 6 luni.

Exemplu:Mamă cu 3 copii: Reducere=6 luni×3 copii=18 luni (1,5 ani)

Astfel, această persoană poate ieși anticipat cu 1,5 ani înainte de vârsta standard sau cea anticipată obișnuită.

Actele necesare pentru dosarul de pensionare

Pentru a solicita pensia anticipată, solicitantul trebuie să pregătească următoarele documente:

Cerere pentru înscrierea la pensie (Anexa nr. 4 la norme);

Carnetul de muncă (original și copie);

Carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii CAP, țărani cu gospodărie individuală sau agricultori (original și copie);

Acte care atestă vechimea în muncă (contracte de muncă, adeverințe de la angajatori, etc.);

Acte de stare civilă:BI/CI, certificat de naștere și certificat de căsătorie (original și copie);

Livretul militar (original și copie);

Diploma de absolvire a învățământului universitar și foaia matricolă sau adeverința de studii (original și copie);

Dovezi ale cursurilor de studii în străinătate echivalate de statul român;

Citește și: Cât vor achita românii cu credite în funcție de IRCC începând cu luna aprilie 2025. Condițiile ca rata să scadă

Adeverință privind sporurile permanente (original);

Adeverință privind condițiile de muncă speciale/deosebite (original);

Adeverință privind venitul brut realizat (Anexa nr. 6 la lege);

Certificatele de naștere ale copiilor (original și copie);

Hotărârea judecătorească privind adopția (dacă este cazul);

Procură specială pentru mandatar, dacă este cazul (original și copie);

Acte care dovedesc calitatea de beneficiar al legislației speciale (de ex. Decretul-lege nr. 118/1990);

Declarație pe propria răspundere pentru stabilirea locului de ședere obișnuită (Anexa nr. 5 la norme);

Adeverință de la angajator privind perioada lucrată, pentru emiterea deciziei de pensie.

Instrumente pentru calculul pensiei

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) oferă un calculator online pentru determinarea vârstei de pensionare, disponibil pe site-ul oficial. Solicitantul introduce date precum data nașterii, sexul și numărul de copii pentru a afla exact când poate ieși la pensie.