Analiză: Românii cheltuie de opt ori mai mult pe ţigări și alcool decât pe educaţie

O gospodărie din România a cheltuit în trimestrul II din 2024 de peste opt ori mai mult pe țigări și băuturi alcoolice decât pe educație sau investiții. Acestea sunt cifrele care reies din ultimul comunicat privind veniturile și cheltuielilor gospodăriilor publicat de către INS. Care sunt celelalte categorii cu o pondere semnificativă în cheltuielile românilor și care pot fi consecințele pe termen mediu și lung dacă nu există o disciplină de a economisi și investi?

Cu cât au crescut veniturile românilor?

Conform comunicatului INS, veniturile medii lunare, în termeni nominali, ȋn trimestrul II din 2024, au fost de 8.210 lei pe o gospodărie, în creștere cu 2% față de trimestrul I din 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului 2023, când veniturile medii lunare erau de 6.910 RON, este înregistrată o creștere de 18,81%. Ponderea cea mai mare, și anume 68,8% din venituri provin din salarii brute și alte drepturi salariale.

Pe ce ȋși cheltuie românii veniturile 

Cheltuielile totale medii lunare au fost, în trimestrul II din 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie – ceea ce reprezintă 84,3% din veniturile totale. Comparativ cu trimestrul II al anului 2023, cheltuielile totale medii lunare au crescut cu 15,9%.
Cea mai mare pondere în cheltuielile totale o au cheltuielile de consum (69,8%) și impozitele, contribuțiile și taxele (33,4%).
O gospodărie din România cheltuie în medie 310,78 lei pe lună pentru băuturi alcoolice și tutun, cu o pondere de 7,5% din cheltuielile totale de consum.

,,În același timp, o gospodărie alocă pentru educație doar 25,56 lei pe lună, adică 0,6% din cheltuielile lunare pentru consum. Conform altor comunicate de la INS, peste 11 milioane de români nu au citit nici o carte în ultimul an. În același timp, doar 30% din populația României a citit minim o carte în ultimul an. Se creează un cerc vicios – nu alocăm mai mulți bani pentru educație pentru că nu citim, și nu citim pentru că nu alocăm mai mulți bani pentru educație. Pentru investiții, sunt alocați doar 38,80 lei pe lună sau 0,6% din veniturile medii lunare. Acest lucru ține tot de lipsa educației. O persoană care alocă bani pentru dezvoltarea personală va evolua și din punct de vedere financiar, iar odată cu asta se va gândi și la viitor, un viitor care poate fi planificat inclusiv cu instrumente de investiții”, spune Ion Soltinschi, consultant www.mrfinance.ro.

Pentru comparație, în România sunt doar 200.000 de investitori la BVB, puțin peste 1% din populație, în condițiile în care în America peste 62% din populația adultă investește pe piața de capital.

De ce alocă românii atât de puțini bani pentru investiții?

1.Un nivel scăzut de educație financiară: România se află pe ultimul loc din UE la capitolul educației financiare. Mulți oameni nu sunt conștienți de importanța investițiilor sau nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. Lipsa de informare și înțelegere poate determina reticența în a aloca resurse financiare pentru investiții.

2.Prioritizarea nevoilor imediate: Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuința sau educația, primează înaintea investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă sau nivelul scăzut al veniturilor pot face dificilă economisirea și investițiile.

3. Lipsa încrederii în sistemul financiar: Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare și instabilitatea politică din trecut, sunt printre factorii care au erodat încrederea românilor în sistemul financiar și în investiții. Neîncrederea în instituții financiare poate conduce la evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar și depozite bancare.

4.Percepția riscului și frica de a pierde bani: Investițiile implică întotdeauna un anumit nivel de risc. Unii români pot fi reticenți în a-și asuma riscuri și pot evita investițiile din teama de a pierde economiile lor. Lipsa de înțelegere a diversificării portofoliului și a gestionării riscului poate accentua această teamă.

Ce soluții de economisire și investiții există?

,,Pe piața financiară există diverse soluții de investiții: individual la bursă, în fonduri de investiții, asigurări cu componentă investițională etc. Ca să înțelegem beneficiile pe care le putem avea investind constant, chiar și o sumă mică de bani, propun să facem un calcul.
Să spunem că timp de 20 de ani, investim 300 lei pe lună (măcar echivalentul cheltuielilor pe alcool și tutun) într-un instrument financiar care generează un randament mediu de 8% pe an, pentru un obiectiv de viitor, cum ar fi educația copilului sau retragerea din activitate”, completează expertul.

În 20 de ani, am economisi 72.000 RON, dar la finalul perioadei, am avea în cont 177.924 RON – bani care ar putea să ne rezolve niște probleme sau să ne ajute să bifăm anumite obiective.

Care sunt obiectivele pentru care ar trebui să investim bani?

1.Retragerea din activitate/pensie. Sistemul de pensii din România este unul nesustenabil pe termen lung. Conform analiștilor, în 2041 un angajat va suține 2,5 pensionari. Șocul financiar va fi unul greu de suportat, dat fiind faptul că acei pensionari vor trebui să-și coboare semnificativ standardul de viață.

2.Oferirea unui start bun în viața copiilor – studii/locuință/mașină. Dacă părinții din România ar economisi și investi alocația copiilor (300 lei)  timp de 20 de ani într-un instrument financiar cu un randament de 9%, 40.000 de euro ar fi suma strânsă.

3.Siguranța financiară. Pe termen lung, putem să ne confruntăm cu situații care să ne destabilizeze din punct de vedere financiar: o boală, pierderea locului de muncă etc. Economisirea și investirea unor sume de bani pot să ne asigure o plasă de siguranță pentru astfel de momente.

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii a crescut în 2024 cu 4,7% faţă de 2023, de la 9.978 lei/lună la 10.450 lei/lună, potrivit unui raport al Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Sydex România, care actualizează valoarea acestui coş minim de consum pentru anul 2024 la nivelul lunii septembrie.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES, valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 8.586 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 6.435 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.972 lei pe lună.

Fundaţia Friedrich Ebert şi Sydex precizează că recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2024 raportat la luna septembrie 2023.

Potrivit sursei citate, creşterea valorii totale a coşului de consum în acest an e determinată de creşterea costurilor pentru majoritatea capitolelor, cu excepţia cheltuielilor cu locuinţa (cheltuielile cu utilităţile şi întreţinerea). Creşterile cele mai semnificative (peste 100 de lei pe lună în plus) au fost pentru alimentaţie şi pentru achiziţionarea unei locuinţe.

„Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii – adăpost, alimentaţie – coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)”, se mai scrie în comunicat.