ANALIZĂ! Salariul mediu pentru cei mai bine plătiți magistrați vs salariul mediu pentru cei mai bine plătiți profesori din România. Discrepanța uriașă dintre remunerațiile celor două categorii profesionale care arată că este nevoie urgentă de o nouă lege a salarizării

Salariul mediu pentru cei mai bine plătiți magistrați vs salariul mediu pentru cei mai bine plătiți profesori din România. România are în prezent, 5.700 de procurori și judecători în activitate care fac parte  categoria socială ”specială” a țării și asta pentru că sunt cei mai bine plătiți bugetari. Salariile lor uriașe nu doar că umbresc veniturile românilor de rând care muncesc pe brânci pentru câteva mii de lei, ci concurează cu cele ale colegilor lor de breaslă din Uniunea Europeană, clasând România pe un loc fruntaș la acest capitol.

Citește și Impertinența fără margini a magistraților! Cei mai îmbuibați dintre români se luptă până la sânge ca să nu-și piardă pensiile de nababi! Cazul scandalos al unui fost judecător CSM cu o pensie de aproape 8.000 euro pe luna! Prin comparație un profesor de fizică de liceu după 43 de ani de muncă ia o pensie de doar 2.600 Ron!

Salariul mediu pentru cei mai bine plătiți magistrați vs salariul mediu pentru cei mai bine plătiți profesori din România

În prezent, un judecător cu grad de tribunal, cu o vechime în muncă cuprinsă între 15 și 20 de ani, are un salariul brut de 24.000 de lei, iar în mână ajunge să primească lunar aproximativ 14.000 de lei. Asta în timp ce un președinte de Curte de Apel cu o vechime de peste 20 de ani în magistratură are un salariu brut de 38.868 pe lună, adică 22.738 de lei net pe lună, echivalatul a circa 4.600 de euro.

Mai mult, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un venit lunar de între 27.841 de lei și 28.955 de lei, în funcție de gradul și vechimea în muncă. Având în vedere diferența infimă dintre cele două sume, gradul și vechimea în muncă nu par să fie un criteriu foarte mare de departajare în ceea ce privește aceste salarii.

Alte articole

Salariu redus cu 50% pentru o anumită categorie de profesori. Suma scandaloasă pe care o vor primi

Primă pentru profesori. Câţi bani primesc şi ce pot cumpăra cu ei

Tot în cadrul aceleiași instituții salariul unui prim magistrat asistent se ridică la suma de 24.840 de lei, în timp ce venitul unui magistrat asistent șef este cuprins între 22.969 de lei și 24.150 de lei. O sumă considerabilă încasează lunar și asistent de la Înalta Curte. Un angajat care ocupă o astfel de funcție primește lunar între 16.171 de lei și 23.460 de lei.

La capitolul salarii uriașe în magistratură, membri Consiliului Suprem al Magistraturii dețin recordul absolut.

În aceste momente, președintele CSM are un salariu de 36.226 de lei brut pe lună, în timp ce vicepreședintele beneficiază lunar de 35.832 de lei brut. Asta în timp ce un membru ales al CSM câștigă suma de 35.438 de lei brut.

Discrepanța uriașă dintre salariile magistraților și cele ale profesorilor. Cât câștigă un cadru didactic

La capătul celălalt al lanțului trofic se află profesorii a căror salarii deși au fost mărite de Guvern prin Ordonanța de urgență de la 1 iunie 2023, stârnesc în continuare mila românilor și cu siguranță că un magistrat nici nu s-ar uita la aceste sume infime în comparație cu veniturile sale lunare.

Astfel, în urma acestor măriri salariale un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată, cu până la an de experiență, beneficiază de la 1 iunie de salariu brut de 5.398 de lei, adică un salariu net de 3.157 lei (aprox.637 euro).

Pe de altă parte, un profesor cu studii superioare, definitivat și 10-15 ani experiență are în aceste momente un salariu lunar brut de 6.562 lei și un salariu net de 3.838 lei (aprox. 774 euro).

Asta în timp ce un profesor cu studii superioare, gradul didactic II și 15-20 de ani experiență are un salariu brut de 6.947 de lei și unul net de 4.063 lei (aproximativ 820 euro).

Dintre toate cadrele didactice cel mai mare venit îl are un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu gradul didactic I și peste 25 de ani de experiență. În urma noilor măriri, un astfel de dascăl primește un salariu brut de 8.492 lei, adică un salariu net de 4.968 lei (aproximativ 1.000 de euro).

Aceasta este răsplata pentru munca și efortul depus de zeci de ani de dascălii care de-a lungul timpului, au încercat așa cum au putut să formeze viitorul acestei țări, brăzdate de incultură și incompetență. În timp ce bugetari precum magistrații dorm liniștiți timp de 20 de ani în fotoliile lor confortabile din tribunale și beneficiază lunar de niște salarii record, profesorii trăiesc de zeci de ani pe o zi pe alta și primesc doar firimituri.

În timp ce profesorii și alți bugetari amenințau cu greva, magistrații și-au majorat salariile cu 25%

Chiar dacă sunt cei mai bine plătiți bugetari din România, magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorilor Parchetului General (PG) precum și angajaților Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu le-au mai ajuns banii și în timp ce profesorii și angajații din Sănătate amenințau cu greva, aceștia și-au decis pe data de 12 aprilie 2023, majorarea salariilor cu 25% retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

În actul legislativ semnat de președinta ÎCCJ, Corina Alina Corbu, sunt prevăzute următoarele salarii brute pentru judecătorii de la curțile de apel, tribunale și judecătorii din țară, categoriile pentru care CSM a cerut majorarea salariilor cu 25% și pe care le-au obținut în cele din urmă.

Judecător cu grad de Curte de Apel

•  Vechime de peste 20 de ani – 23.000 de lei;
• Vechime 15-20 de ani – între 21.238 de lei și 22.300 de lei;
•  Vechime 10-15 de ani – între 19.773 de lei și 21.800 de lei;
• Vechime 6-10 ani – între 17.968 de lei și 20.800 de lei.

Potrivit acestei grile, dar și a altor drepturi, veniturile anuale ale acestei categorii de judecători ajung undeva șa 160.000 de lei și 300.000 de lei.

Judecător cu grad de Tribunal / Judecător la Tribunalul Militar

• Vechime de peste 20 de ani – 22.500 de lei;
• Vechime 15-20 de ani – între 20.524 de lei și 21.550 de lei;
• Vechime 10-15 de ani – între 18.639 de lei și 20.550 de lei;
• Vechime 5-10 ani – între 17.147 de lei și 19.850 de lei.

Veniturile anuale ale acestei categorii de bugetari ajung între 143.000 de lei și 173.000 de lei.

Judecător cu grad de Judecătorie

• Vechime de peste 20 de ani – 17.250 de lei;
• Vechime 15-20 de ani – între 15.214 de lei și 15.975 de lei;
• Vechime 10-15 de ani – între 13.764 de lei și 15.175 de lei;
•  Vechime 5-10 de ani – între 12.418 de lei și 14.375 de lei;
• Vechime 3-5 de ani – între 11.168 și 13.575 de lei.

Pentru această categorie de judecători veniturile anuale ajung între 68.000 de lei și 158.000 de lei.

Foarte important de precizat este faptul că la salariile menționate anterior au fost adăugate sporuri de condiții grele de muncă, de suprasolicitare neuropsihică și de confidențialitate.

Iată exemplul unui judecător de la instanța supremă care are în prezent, un salariu brut lunar de 29.000 de lei, la care se adaugă trei sporuri – de condiții grele, de suprasolicitare neuropsihică și de confidențialitate – în valoare totală de 8.000 de lei net.

Pensia medie a magistraților vs Pensia medie a profesorilor

România are peste 10.000 de persoane care beneficiază pensii speciale, iar jumătate din numărul lor este reprezentat de magistrați. Concret, peste 5.137 de foști magistrați, beneficiază în aceste momente de o pensie lunară medie de 21.447 lei (aprox.4.000 de euro), iar halucinant este faptul că din aceștia doar 1.581 dintre foștii judecători și procurori au contribuit la sistemul de pensii publice.

La ora actuală, pensia medie a unui fost magistrat este de 21.000 de lei, însă sunt și foști angajați din sistem care în funcție de grad, câștigă lunar chiar și 40.000 de lei.  Din cei 21.000 de lei, pensie, magistrații au contribuit atunci când se aflau în sistem, din salariul lor, un cuantum care ar trebui să le genereze o pensie de 4100 de lei, restul, sunt generați de la bugetul de stat, din taxele și impozitele românilor și astfel lunar ajung să primească aceste sume astronomice la care un profesor nici măcar nu îndăsnește să se gândească.

În timp ce magistrații se grăbesc să iasă la pensie înainte de termen la vârsta de 45 de ani, profesori cu vechime în muncă egală sau chiar peste vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor care au obosit după 20 de ani de muncă, cer să rămână în sistem din cauza pensiilor extrem de mici.

La începutul acestui an, peste 200 de cadre didactice din București care sunt peste vârsta de pensionare au solicitat să rămână în sistem și în anul școlar 2023-2024 din cauza pensiilor care nu le permit să își acopere cheltuielile necesare traiului zilnic.

Conform Ordinului nr 6.218 din 9 noiembrie 2022, Art. 29 – „(2) Condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare, la data de 1 septembrie 2023, sunt:

a) pentru femei, vârsta la ieșirea la pensie, 62 de ani şi o lună, 32 de ani şi 3 luni stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare;

b) pentru bărbați, vârsta la ieșirea la pensie, 65 de ani, 35 de ani stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare.”

Atunci când va ieși la pensie un cadru didactic va beneficia de o indemnizație de aproximativ 40% din salariu, în timp ce un judecător va primi 80% din ultimul venit brut.

În 2023, pensia medie a unui profesor în România este de aproximativ 2.800 de lei net pe lună, conform lui Marius Nistor, Președintele Federației Sindicatelor din Educație, care a menționat faptul că la ora actuală România nu are o grilă a pensiilor pentru profesori.

Chiar și așa pensia unui profesor este de aproximativ 10 ori mai mică față de cea a unui judecător care dacă s-ar pensiona în aceste momente ar primi o pensie specială de de aproximativ 19.200 de lei.

Această discrepanță uriașă dintre magistrați și profesori, două categorii sociale extrem de importante într-o societate civilizată ar putea fi acoperită dacă Guvernului ar schimba în primul rând, legea salarizării și ar respecta recomandările experților Comisiei Europene, privind pensiile speciale și în al doilea rând, le-ar oferi cadrelor didactice ceea ce merită, adică salarii și pensii decente care să le permită să își asigure existența și să se concentreze pe formarea viitorului acestei țări.

Citește și EXCLUSIV: Toni Greblă, atac la Inspecția Judiciară, după eliberarea lui Piedone: ”Inspecția Judiciară ar trebui să explice cum a fost posibil ca unii judecători să dea 8 ani, alții au dat 4 și unii l-au achitat”