În primul rând, femeilee trebuie să facă un consult de specialitate, unde se va face examenul clinic şi o ecografie transvaginală. Urmează apoi o serie de analize, pe care medicii le recomandă celor care vor să rămână însărcinate.
„Analizele uzuale care se fac sunt hemoleucograma, grup sanguin şi Rh (ambii parteneri), coagulograma, sumarul de urină, urocultura. De asemena, se fac teste pentru depistarea infecţiilor precum: sifilis (VDRL), HIV, Hepatita B, Hepatita C, Toxoplasma, Chlamydia, Citomegalovirus şi Rubeola. Obligatoriu se face examenul de secreţie vaginală, cultura col şi examenul citologic cervico-vaginala Babeş Papanicolau”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET medicul ginecolog Andreea Ruxandra Albu.
CITEŞTE ŞI: Cea mai răspândită boală cu transmitere sexuală. Vezi cum o depistezi şi la ce riscuri te expui
Cu ajutorul hemoleucograma se pot descoperi niveluri scăzute ale hemoglobinei, care se corelează cu prezenţa anemiei. Este foarte important să se stabilească tipul anemiei şi originea acesteia.
Numarul crescut de leucocite se corelează frecvent cu prezenţa infecţiilor şi a stărilor inflamatorii. Este indicat să fie tratate înainte de sarcină, mai ales că infecţiile pot induce numeroase complicaţii în timpul sarcinii.
Trombocitele au rol important în coagulare, iar scăderea numărului acestora evidenţiază tendinţa la sângerare, iar creşterea lor se asociază cu stările de hipercoagulabilitate.
Determinarea grupului sanguin şi Rh este importantă pentru depistarea incompatibilitatilor de tip ABO (sunt foarte rare şi rar produc izoimunizare) şi Rh. În caz de incompatibilitate de tip Rh, atunci când mama are Rh negativ şi tatăl are Rh pozitiv, pot apare complicaţii care pot conduce la pierderea sarcinii.
Pe baza sumarului de urină se evaluează balanţa hidroelectrolitică. Se pot identifica infecţii ale tractului urinar şi disfuncţii renale/hepatice sau ale metabolismului glucidic.
Teste pentru Toxoplasma, Chlamydia, Citomegalovirus şi rubeola. Se dozează atât imunoglobulinele G (IgG), cât şi imunoglobulinele M (IgM). Prezenţa de IgG semnifică infecţie veche, de obicei vindecată şi prezenţa de anticorpi, iar IgM indică o infecţie activă care necesită tratament.
Determinarea antigenelor virale pentru virusurile hepatitice B si C. Depistarea unei astfel de infecţii impune precauţii în timpul sarcinii si tratament pentru copil în primele ore de la naştere.
Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală şi este periculoasă atât pentru părinţi, cât şi pentru făt. Netratată, ea poate determina malformaţii congenitale grave asociate cu retard mental sever la nou-născut. Diagnosticul serologic al sifilisului este uşor de realizat, la fel ca şi tratamentul afecţiunii care constă în administrarea de antibiotice.
Având în vedere creşterea numărului de cazuri cu infecţie HIV în ţara noastră, se recomandă testarea prenatală a tuturor femeilor care îşi doresc un copil. Virusul imunodeficienţei umane poate fi transmis de la mama infectată la făt. Femeile însărcinate, infectate cu HIV, pot primi tratament antiviral pe parcursul sarcinii, limitând astfel transmiterea virusului la făt. Nou-născutul va primi tratament şi după naştere, pentru o perioadă de câteva luni, mai ales că infecţia nu poate fi evidenţiată în primele săptămâni după naştere. De asemenea, nu este recomandată alăptarea copiilor ai căror mame sunt infectate cu HIV.
Testul Babeş-Papanicolau este important pentru depistarea unor eventuale displazii cervicale sau cancer la colul uterin.