Anca Dragu a făcut și o serie de declarații cu privire la bugetul pe anul acesta.
„Este un buget care pune accent pe investiţii. E prima caracteristică. Faţă de anii trecuţi, investiţiile sunt la mai mult de dublu. Anul acesta avema aproape 62 de miliarde de lei pentru investiţii.
În anii trecuţi aveam sub 30 de miliarde.
Aceşti banii creează locuri de muncă, aduc resurse financiare în societate şi vor constribui la creşterea acestei economii.
În momentul în care economia creşte, chiar şi taxele, ratele de taxare internă vor duce la venituri mult mai mari. România are venituri publice foarte scăzute. Suntem în ultimul loc în UE”.
„De acolo se mai pot recupera câteva procente din PIB, dar chiar şi taxele, cotele pentru anumite taxe indirecte sunt mai mici decât în alte ţări, dar şi economia este micuţă”, a declarat preşedintele Senatului, conform Gândul.
„Creşterea taxelor este exclusă în viziunea noastră. Programul de guvernare şi cel de construcţie a bugetului s-a spus clar că taxele nu vor creşte.
Exclusă creşterea taxelor şi impozitelor pentru că aceasta ar îndemna o presiune suplimentară pe mediul de afaceri, o pierdere a acestei competitivităţi la care ţinem atât de mult şi care ne ajută să rămânem cu acest deficit de cont curent la numai 4%. Oricum este foarte mare şi tocmai de aceea în programul de guvernare avem şi politici de industrializare.
Acesta se leagă de industriile verde şi industriile viitorului şi ele vor veni foarte frumos cu program de cercetare – dezvoltare pentru care UE alocă bani semnificativi”.
Bugetul pe 2021 vine cu dezvoltare, cu investiţii, cu un deficit bugetar ceva mai mic faţă de anul trecut. Anul trecut am avut 100 de miliarde de lei deficit bugetar. Am cheltuit mai mult cu 100 de miliarde decât am produs. Aceşti bani vor fi plătiţi de copiii noştri şi nu e metaforă.
România a pornit cu cea mai dificilă şi neplăcută situaţie din UE în 2020, cu un deficit foarte mare dintr-o politică axată pe consum şi populisme în 2017 – 2018 şi mare parte din 2019. Ca atare, noi am terminat 2019 cu un deficit bugetar record la nivelul UE, motiv pentru care suntem în această procedură de deficit bugetar excesiv.
Comisia Europeană se uită la noi şi se aşteaptă să luăm nişte măsuri.
În România nu se înţelege că statul nu este un personaj cu foarte mulţi bani care împarte bani oamenilor. Statul este un personaj care dă cuiva dacă ia de la altcineva. Trebuie să spună clar de unde ia şi cui îi dă.
Au făcut colegii de la Ministerul Finanţelor un calcul şi având în vedere deficitul mare cu care s-a încheiat 2019, în 2020 de fapt fără pandemie deficitul bugetar ar fi fost tot peste 5% din PIB.
Cu pandemia s-a dus undeva la aproape 10% din PIB – 9,8%.
Economia micuţă şi asupra căreia aplicăm taxe şi impozite a devenit şi mai mică în contextul crizei sanitare care a atras după sine o criză economică. Am avut peste două milioane de oameni afectaţi direct şi indirect de această criză. Fie şi-au pierdut locurile de muncă, fie au fost afectate şi au primit numai 75% din salariul pe care-l încasau”, a explicat Anca Dragu.