„Îndatorarea este scăzută iar accesul la finanțare este unul facil. Am avut anul acesta rate ale dobânzii record de scăzute la finanțarea datoriei publice. Este un semn de încredere a mediului intern și extern în economia românească. Acestea reprezintă premise pentru o dezvoltarea sustenabilă dar potențialul trebuie să fie orientat în viitor către domenii strategice care prin competitivitate să permită creșterea potențialului, adică a resurselor de muncă și a investițiilor de capital care să asigure aceste rezultate bune și sustenabile an de an. Potențialul de creștere puternic afectat în perioada crizei s-a redresat aproape în totalitate. Creșterea economică potențială este în medie de 4,2% în perioada 2017 — 2020 și este peste dublul mediei europene”, a spus Dragu.
Potrivit acesteia în perioada de precriză și preaderare potențialul a fost de 4,6%.
„Creșterea potențială programată are ca principal motor un factor calitativ și anume productivitatea totală a factorilor. Din acest punct de vedere domeniile strategice ale României sunt cele în care dispunem de avantaje competitive. România și-a redus decalajul față de media UE îmbunătățind convergența reală cu 22 puncte procentuale față de media UE — 28. De la 34% în 2005 la 56,6% în 2015. Dacă politicile economice se vor înscrie în strategia România Competitivă și se va înregistra pe termen mediu un ritm de creștere de 5% sau mai mult este posibil ca România să-și îmbunătățească convergența reală la circa 70% din media UE în 2020”, a mai afirmat ministrul Finanțelor, notează Agerpres.
În previziunile economice de toamnă publicate miercuri, Comisia Europeană a revizuit în urcare cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,9% în 2017 și să ajungă la 3,6% în 2018.
Estimările au fost revizuite în urcare față de previziunile din primăvară, când Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra un avans de 4,2% în 2016 și unul de 3,7% în 2017.