Anca Dragu a obţinut 75 de voturi „pentru” şi 51 „împotrivă”, iar social-democratul Lucian Romaşcanu, care a candidat şi el pentru această funcţie, a obţinut 51 de voturi „pentru” şi 75 de voturi „împotrivă”.
La şedinţă au fost prezenţi 133 din cei 136 de senatori şi s-au înregistrat 7 voturi nule.
Preşedintele ales al Senatului, Anca Dragu, a declarat luni seara, în plen, că îşi doreşte ca mandatul său să stea sub auspiciul noţiunii de respect, menţionând că va fi un preşedinte echidistant şi corect, fără să ţină cont de culoarea politică.
„Vă asigur că voi fi un preşedinte al Senatului echidistant şi corect, nu voi ţine cont de culoarea politică. Îmi doresc ca întreg mandatul acestui Senat să stea sub auspiciul noţiunii de respect. Respect pentru cetăţenii acestei ţări, respect pentru cei pe care îi reprezentăm, respect faţă de colegi. Respectul, din punctul meu de vedere, înseamnă în primul rând să conştientizăm faptul că un senator nu se află deasupra legii, ci trebuie să fie în slujba şi în serviciul cetăţenilor. Respect înseamnă că Senatul trebuie să revină la rolul său legitim, adică un for al dezbaterilor şi nu un instrument al intereselor înguste de grup. Politicienii trebuie să se gândească exclusiv la binele public, nu la binele personal.”, a subliniat preşedintele Senatului.
Ea a menţionat că îşi propune ca Senatul României să fie o instituţie „transparentă, deschisă oamenilor”, să recâştige prin „deschidere şi profesionalism” încrederea românilor în Parlament – instituţia cea mai importantă şi reprezentativă într-o democraţie, în condiţiile în care, „în acest moment, Parlamentul se află la cote minime în ceea ce priveşte gradul de încredere, sub 10% în ultimele sondaje, pe ultimul loc între instituţiile statului român”.
Dragu a mai precizat că îşi propune să simplifice procedurile birocratice din Senat, prin creşterea gradului de digitalizare, adăugând că dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze la „vremurile ce sunt în schimbare”.
„Îmi propun să creştem gradul de digitalizare a instituţiei Senatului pentru a simplifica procedurile birocratice ce consumă timp şi pentru a veni mai aproape de cetăţean facilitând accesul oricărui cetăţean român la documentele de interes public şi la activităţile pe care le desfăşurăm. Vremurile sunt în schimbare, dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze. Îmi propun, de asemenea, să legiferăm în baza studiilor de impact şi analizelor de oportunitate şi să creştem capacitatea Parlamentului de a urmări rezultatele aplicării legilor. Să legiferăm cu bună credinţă, având în vedere exclusiv bunăstarea şi interesele românilor”, a susţinut şeful Camerei superioare a Parlamentului.
Ocupă postul de economist în cadrul Băncii Naționale a României între anii 1996 și 2001 și în cadrul Fondului Monetar Internațional între 2001 și 2013. Între 2013 și 2015, ocupă postul de analist economic în cadrul Comisiei Europene, post la care renunță pentru a ocupa fotoliul de Ministru al finanțelor publice în Guvernul Dacian Cioloș. A fost în funcție între 17 noiembrie 2015, când l-a înlocuit pe Eugen Teodorovici, odată cu instalarea Guvernului Dacian Cioloș, până la 4 ianuarie 2017, când a predat portofoliul lui Viorel Ștefan, scrie Hotnews.
Anca Dragu a urmat cursurile Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București, fiind licențiată în anul 1996. Între anii 1999 și 2000, urmează un program de studii postuniversitare în domeniul politici economice și afacerilor internaționale la Universitatea Georgetown. În anul 2007, obține titlul de master în politici publice de la SNSPA București, iar în 2010 obține titlul de doctor în științe economice de la Academia de Studii Economice București.