Curtea de Apel București a respins definitiv apelul eJobs, platformă de recutare online care face parte din grupul Ringier, împotriva unei sentințe a Tribunalului București. În martie 2020, instanța a decis că firma trebuie să îi plătească suma de 20.000 de euro lui Andrei Frunză, fost director general al eJobs, pe motiv că fostul angajator nu ar fi trimis un comunicat de presă după încetarea colaborării, așa cum se înțeleseseră cele două părți.
Andrei Frunză pleca de la conducerea eJobs în decembrie 2017, din funcția de CEO pe care o deținea din august 2012. Ulterior, Andrei Fruză a cerut daune-interese de 60.000 de euro. Instanța a acceptat o treime din sumă pe motiv că eJobs Group, controlat integral de Ringier, a îndeplinit o parte din obligație. Mai mult, fostul angajator va achita cheltuieli avocațiale parțiale în sumă de 3.603,63 lei și 2.100 lei pentru onorariu expertize (informatică și criminalistică), a decis Tribunalul București.
Curtea de Apel București a respins cererea lui Frunză cu privire la obligarea eJob la plata cheltuielilor ocazionate de apel. Conform datelor publice analizate de Profit.ro, Ringier a arătat că, în baza documentelor semnate între părți, i-ar fi plătit lui Frunză 43.000 euro, plus 32.283 lei, ar fi transferat către acesta drepturile de proprietate asupra unui autoturism Mazda, complet echipat, asupra unui laptop MacBook Pro 13″, precum și asupra unui telefon iPhone 6 64 GB și ar fi plătit, cu titlu de indemnizație de neconcurență, 42.000 euro, în 12 tranșe. De asemenea, la data semnării acordurilor de încetare a colaborării, cât și ulterior, la solicitarea lui Frunză, atât Ringier, cât și trei reprezentanți ai companiei ar fi înmânat reclamantului scrisori de recomandare.
Frunză a susținut, prin cererea înaintată Tribunalului București, că Ringier nu ar fi respectat obligația trimiterii către mass-media a unui comunicat de presă referitor la încetarea colaborării între părți. El a arătat că Ringier ar fi trimis doar o comunicare internă către pagina de comunicări de presă a trustului Ringier.
„Din analiza definițiilor și informațiilor cuprinse în Dicționarului Explicativ al Limbii Române și pe site-ul www.wikipedia.ro, Tribunalul București reține că mass-media reprezintă toate mijloacele și modalitățile tehnice moderne de informare, comunicare în masă și influențare a opiniei publice (radio, televiziune, presa, internet etc) sau care ajung la un număr mare de persoane.
Prin urmare, pentru a fi îndeplinită obligația asumată prin articolul 8, aliniatul 2 din acord, pârâta avea obligația de a transmite comunicatul de presă (agreat cu reclamantul) printr-un singur mail către cât mai multe medii de informație publice, către cât mai mulți destinatari din mass-media. Din probele administrate în cauză, instanța constată că, în forma convenită de părți, comunicatul de presă a fost transmis doar către adresa de e-mail [email protected], la care aveau acces doar colegii/membrii din trustul Ringier, din care face parte și pârâta eJobs Group, iar nu către mass-media/mediile de informare publică, care ar fi putut să mijlocească transmiterea informației privind încetarea relațiilor de muncă dintre eJobs Group și reclamant către opinia publică”, se arată în motivarea unei decizii a Tribunalului București.
Instanța a constatat că eJobs Group nu ar fi făcut dovada că, la 8 decembrie 2017, la adresa de e-mail [email protected], ar fi avut acces și alte entităti externe grupului Ringier, care ar fi putut constitui mass-media, ci, dimpotrivă, recunoaște (prin notele de ședință din data de 08.05.2019) că prin această adresă de email se fac comunicări interne în cadrul trustului Ringier.
„Tribunalul reține că textul respectiv a constituit un simplu comunicat intern grupului Ringier, care nu poate să suplinească în niciun caz condiția comunicării acestuia către mass-media și să atingă scopul transmiterii unui astfel de comunicat, și anume ajungerea acestuia la mediile de informare publică în vederea informării opiniei publice. (…) Instanța, constatând neîndeplinirea doar a uneia din cele 3 obligații, va reține că obligația principală a fost executată doar în parte și (…) va reduce cuantumul compensației proporțional cu partea neexecutată din obligația principală, adică la 1/3 din suma totală stabilită de părți în caz de neexecutare totală a obligațiilor prevăzute în acord, urmând a obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 20.000 euro, echivalentul in lei la data plății, cu titlu de daune interese, pentru neexecutarea obligației prevăzute de articolul 8, aliniatul 2 din acordul nr. 393/07.12.2017 și va respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate”, se mai arată în motivare.