În septembrie 2022, Andrei Marga a stârnit controverse cu declarațiile sale privind frontierele Ucrainei, afirmând că aceasta „trebuie să cedeze teritorii Ungariei, Poloniei, României și Rusiei”. Marga a susținut și necesitatea unor negocieri internaționale pentru a pune capăt tensiunilor din Ucraina, propunând implicarea SUA, Rusia, Germania, Ucraina și China. Aceste afirmații au generat reacții mixte, fiind criticate de unii și aplaudate de alții. Printre susținători, George Simion a sugerat că Marga ar putea fi un candidat redutabil pentru AUR la alegerile prezidențiale.
Într-un interviu pentru Ziare.com, Andrei Marga a abordat subiecte precum negocierile cu AUR și alte partide, alegerile din 2024, principalele probleme ale societății românești și războiul din Ucraina.
Întrebat despre candidații la alegerile prezidențiale din 2024, Andrei Marga a declarat că „În legătură cu alegerile din 2024, primul lucru care trebuie remarcat este proasta lor organizare. Știm bine, s-a recurs la soluții care sunt dăunătoare unui proces electoral curat: 1. S-a speculat de cei care au organizat alegerile, pentru a se avantaja. 2. S-a recurs la comasarea cunoscută, care nu e recomandată de nicio practică sănătoasă a democrației. 3. S-a recurs la o coalizare copleșitoare, fie și ea împotriva naturii, pentru a împiedica pe cineva să fie ales. O democrație curată, potrivit Proclamației de la 1918, nu tolerează astfel de lucruri. Prin urmare, dintr-un proces electoral viciat, evident, au rezultat lucruri care în fond, rămân discutabile. Problema legitimării nu e rezolvată, încă, din nefericire pentru țara noastră.”
De asemenea, Marga a subliniat că „Niciunul dintre candidații actuali nu va scoate România din crizele în care ea se află. Niciunul nu va aduce bunăstare cetățenilor, libertăți și democrația pe care ne-o dorim cu toții. Niciun candidat nu are un program. Declarații pompoase, da, sunt. Vor fi niște alegeri făcute de mântuială, care vor ține România unde este. Nu văd nicio luminiță de la candidații actuali. Ar fi bine să apară noi candidați. Dar sunt ei permiși? Sistemul permite noi candidați? Vor veni oameni cu programe pentru această țară? Să fim foarte clari: alegerile se fac pentru a discuta ceea ce e de făcut, în interes general, într-o comunitate.”
În legătură cu prioritățile viitorului președinte al României și cele mai acute probleme ale țării, Andrei Marga a declarat: „În România trebuie să se lămurească ce este interesul public. La noi, vedem bine că interesul public este confundat cu interesul unor grupuri. Mai concret, este clar că în România trebuie urgent lămurită o reconstrucție economică. România are o dezvoltare, dar deocamdată, este pe comerț, pe importuri și din păcate, puține exporturi. Este prea dependentă de ceea ce se întâmplă în relația dintre marile companii. Trebuie întărit sectorul care susține economia unei țări, ce poate fi privat, dar care să nu depindă atât de mult de imigrația sau emigrația capitalurilor.”
Marga a adăugat: „România are clivaje sociale care n-au mai fost niciodată în istoria ei. De exemplu, educația. Devine clar că abandonul școlar din România începe să întreacă abandonul de la nivelul anului 1938, ceea ce e dramatic. Indiferent de regimuri, această țară s-a luptat să aducă oamenii la școală. Dincolo de faptul că e sărăcie mare și nu doar în nordul Moldovei. Și în Ardeal, și peste tot găsești locuri lăsate în mizerie. Sărăcia în România lovește dincolo de o treime dintre oameni, ceea ce este inacceptabil.”
Relația lui Andrei Marga cu AUR și posibilitatea unei candidaturi
Întrebat despre relația sa cu AUR și posibilitatea unei candidaturi, Andrei Marga a explicat: „Am avut discuții cu mai multe forțe politice, nu numai cu AUR și sunt, încă. Dar am spus mereu, numai dacă se face o coaliție cu șanse, cineva rațional intră într-o astfel de competiție. Așa că, personal, îmi elaborez liniștit lucrările și meditez, dar când s-ar face o astfel de coaliție, se poate discuta.”
Referitor la existența formațiunilor de „extremă stângă” și „extremă dreaptă” în România, Andrei Marga a declarat: „Nu e cazul să punem eticheta de „extremism”. Există discuții mai severe. Extremismul este altceva, și de stânga, și de dreapta. România nu are extremism la ora actuală, are oameni cu păreri mai radicale, mai diverse, care pun în discuție diverse teme. În România trebuie discutat mai sincer. Ar trebui revenit la folosirea mai grijulie a termenilor.”