Angajări 2024. Se dau 1.800 de euro net pe lună pentru aceste posturi. Program flexibil, maşină de serviciu şi bonusuri la salariu

Angajări 2024. Un angajat pe poziţia de commercial manager are un salariu care variază, în medie, între 1.600 şi 1.800 de euro net pe lună, conform informaţiilor de la platforma de recrutare online bestjobs.

„Printre responsabilităţile de bază ale unui commercial manager legate de vânzări şi managementul portofoliului de clienţi sunt şi: analiza tendinţelor pieţei, atenuarea riscurilor şi luarea de decizii bazate pe date pentru îmbunătăţirea continuă. Astfel, rolul commercial managerului devine mai analitic şi strategic pentru companie. Rolul în sine se întâlneşte în domenii variate, de la servicii, farma, retail, FMCG, cât şi retail online şi offline”, detaliază Ana Vişian, marketing manager.

De obicei, angajatorii cer de la candidaţii pentru această poziţie să aibă abilităţi digitale, cunoştinţe de utilizare a unui CRM de vânzări, tehnici de negociere şi persuasiune, time management şi organizare, tehnici de vânzare şi managementul portofoliului de clienţi.

Buget 2024. Ce minister va avea o majorare-record a bugetului. Marcel Ciolacu: „Niciun minister nu va pierde bani anul viitor”
Printre cel mai des întâlnite beneficii extrasalariale şi bonusuri specifice oferite pentru acest tip de loc de muncă sunt: program de lucru flexibil, maşină de lucru pentru uz personal şi bonusuri.

Alte articole

Angajări 2024. Inginerii sunt la mare căutare, se oferă 1700 de euro net. Topul celor mai căutate specializări

Angajări 2024. Se oferă „salariu motivant”, tichete cadou de Crăciun, tichete de masă, prime de vacanţă şi asigurare de sănătate

În prezent, 1.072 de posturi vacante pentru poziţia de commercial manager sunt disponibile pe platforma bestjobs dintr-un total de 35.000 de anunţuri de angajare active. Cele mai multe anunţuri de angajare sunt în Bucureşti, Cluj şi Timiş.

Salariul rămâne criteriul central în selecția jobului, iar într-o piață a muncii tensionată, nu este ușor să atragi talente, mai ales în domeniile cele mai dinamice. Astfel, BestJobs extinde sprijinul acordat atât candidaților, oferindu-le informații salariale relevante, ei putând să facă o analiză completă pentru a-și determina valoarea în piață, dar și angajatorilor prin noul serviciu de tip agenție – HIRE
Românii muncesc mult și prost. Un expert a explicat de ce suntem mai puțin productivi decât alți europeni

Anul trecut am muncit mai mult decât majoritatea cetățenilor europeni. Media de lucru pentru țara noastră este de peste 2.000 de ore, dar cu toate acestea economia țării a încetinit la 2,2% în 2023, potrivit unei prognoze a Comisiei Europene. Consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu a explicat, pentru „Adevărul“, de ce productivitatea la noi este sub media europeană, deși stăm foarte mult la serviciu.

Românii au muncit mai mult decât alți europeni anul trecut, mai exact suntem pe primul loc în Europa cu o medie de 2.029 de ore lucrate tot anul, arată datele publicate de instituția franceză Rexecode Institute. Asta și pentru că suntem printre țările cu cele mai multe ore de lucru pe săptămână, respectiv 40,2 ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore.

Pensii 2024. Noua lege a pensiilor intră în vigoare la 1 septembrie. Excepţiile care se aplică din 1 ianuarie
Totuși, cea mai lungă săptămână de lucru a fost în Grecia (41 ore de lucru), urmată de Polonia – cu 40,4 ore de lucru. Bulgarii împart cu românii locul trei în topul celor mai lungi săptămâni de lucru, cu 40,2 ore.

În timp ce românii au lucrat anul trecut peste 2.000 de ore, media la nivel european este de 1.679 de ore. De exemplu, datele Eurostat arată că durata medie anuală a timpului de lucru efectiv al angajaților cu normă întreagă din Finlanda este cea mai scăzută din Europa, respectiv 1.640 de ore de muncă/an. Și francezii au o medie mai mică decât cea europeană, aceștia petrec 1.668 de ore la locul de muncă. Nemții petrec, în medie, 1.790 de ore la muncă, anual.

Alături de noi, bulgarii (1.993 ore de lucru) și grecii (1.979 ore de lucru) petrec cel mai mult timp la muncă. Și în ceea ce privește angajații cu contracte de muncă part-time, România se află în top alături de Italia, cu 1.075 de ore de lucru pe an, respectiv 1.076 de ore.

Cu toate acestea, prognoza de toamnă a Comisiei Europene arată că va încetini creșterea economică în România la 2,2% în 2023, iar deficitul bugetar va depăși 6,3% din PIB.

Mai exact, productivitatea muncii în țara noastră este cu 30% sub media europeană, arată datele Eurostat din 2022.

Mai concret, am avut a opta cea mai mică productivitate a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene în anul 2022. Valori mai mici s-au înregistrat în Croaţia, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria.

În schimb, Germania a înregistrat o productivitate a muncii cu peste 22% mai mare decât media europeană. Iar cea mai mare valoare a productivității muncii a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie.

Dar, dacă ne uităm la salariile medii, nemții câștigă, în medie, 4.000 de euro pe lună, în timp ce salariile medii din țara noastră sunt de 870 de euro pe lună.

Practic, creșterea productivității muncii este influențată de salariu, de beneficiile extrasalariale sau de stilul de lucru al liderilor, spun responsabilii de Resurse Umane din țara noastră.

Consilierul în carieră şi antreprenorul Gabriel Chicioreanu a explicat pentru „Adevărul“ că timpul petrecut la muncă este legat de productivitate și că mulți angajați români, chiar dacă stau mult la serviciu, nu-și petrec tot timpul lucrând.

„De multe ori, oamenii preferă să-și ia multe pauze, cum e pauza de țigară, și sunt și cei care nu fumează, dar ar vrea și ei pauză. S-au făcut studii care arată că media la nivel de țară, pe toate industriile, toate activitățile, a timpului efectiv de lucru era lejer sub patru ore de lucru, trei ore și ceva. Vorbim de media pe toate industriile, pentru că sunt și locuri de muncă unde ești la foc continuu sau unde se lucrează peste 8 ore, inclusiv în domeniul public, nu numai în cel privat“, spune expertul.

Iar studiile recente întăresc ceea ce spune acesta. Potrivit unei cercetări YouGov pe fumătorii din Germania, angajații care ies des în pauze de tutun muncesc cu două săptămâni mai puțin în fiecare an.

Astfel, chiar dacă statisticile Eurostat arată că românii petrec cel mai mare număr de ore la muncă, anual, acest timp nu este valorificat pentru a se obține rezultate mai bune din punct de vedere financiar.

Legat de faptul că săptămâna de lucru are 40,2 ore în România, potrivit datelor citate, Gabriel Chicioreanu spune că diferența față de media europeană ar fi legată de pauza de masă pe care o au angajații din alte țări.

„De exemplu, în Franța, au lejer o oră pauză sau chiar o oră și jumătate, două ore, pauză la prânz. Iar vinerea au program mai scurt, o parte dintre angajați“, explică consilierul în carieră.

Un alt motiv pentru care românii ar avea un număr mai mare de ore petrecute la lucru este legat de faptul că multe persoane au și al doilea job.

„Sunt mai mulți angajați cu normă întreagă care își iau și al doilea sau al treilea serviciu cu contract de muncă, iar de aici se contorizează și alte ore, pentru că au rate de plătit, au nevoie de bani pentru întreținerea familiei, și aici vorbim doar de cei care sunt înregistrați din punct de vedere legal“, spune expertul.

El crede că majorarea salariilor nu i-ar motiva pe români să fie mai productivi. „Chiar dacă ar crește salariul românilor, productivitatea ar fi tot mai în urmă. Pe de o parte, sunt o parte dintre salariați care gândesc că, fie că merge sau nu firma, ei își vor lua salariul, ține de atitudinea oamenilor. Iar în alte țări europene, cum ar fi Franța, oamenii sunt obișnuiți încă din școală să stea opt ore la școală, astfel sunt învățați cu cele opt ore de muncă pe zi. Sunt obișnuiți ca ulterior să fie niște harnici angajați“, subliniază specialistul.

Oficialul mai precizează că românii sunt comozi și nu vor să se recalifice, pentru a câștiga mai mult. „Dacă angajații români ar fi mai harnici și firmele ar produce mai mult și ar avea capacitate de producție mai mare, atunci o parte dintre proprietarii de business ar plăti mai mult“, completează acesta.

Bonusurile ar putea crește productivitatea, însă nu la modul general. „Bonusurile sunt un bun exemplu, pentru că, dacă angajatul știe că dacă a atins norma de 10 produse, dar vinde două bucăți peste și primește un bonus pentru asta, poate ar fi motivat să tragă mai tare. Însă sunt și persoane care se mulțumesc cu cele 10 piese vândute și le este suficient atât. Ține și de mentalitate, și de modul în care suntem crescuți“, explică Gabriel Chicioreanu.