Angajări Armată 2024: Cei care lucrează în Armata Română pot câștiga salarii de mii de lei dar și de mii de euro. Ministerul Apărării Naționale a inițiat o campanie de recrutare masivă.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a inițiat o campanie de recrutare masivă în februarie, oferind 5.093 de locuri de muncă pentru soldați și gradați profesioniști.
Lansată inițial în februarie, campania de recrutare a Armatei Române a fost prelungită, atrăgând în final aproximativ 6.000 de candidaturi pentru cele 5.093 de poziții disponibile.
Serviciul militar plătit modest. Voluntarii primesc cam cât un casier de la Mega
Potrivit cerințelor MApN, candidații trebuie să fie cetățeni români, să aibă un cazier juridic curat și să nu fie afiliați politic sau la organizații incompatibile cu profesia militară. Alte criterii includ vârsta între 18 și 45 de ani, cel puțin doi ani de liceu absolvit și deținerea unui permis de conducere valabil.
Salariile soldaților gradați profesioniști din Armata Română variază între 2.000 și 4.000 de lei, la care se adaugă diverse sporuri în funcție de specializare, precum și o indemnizație lunară pentru chirie sau hrană.
Beneficiile includ asigurare medicală și training profesional asigurat de armată, iar soldații pot primi sporuri suplimentare în funcție de circumstanțe specifice. Cu toate acestea, cel mai mare salariu îl au maiorii, care, cu sporurile aferente, pot ajunge până la aproximativ 2.000 de euro.
Angajări Armată 2024: Ministerul Apărării Naționale a anunțat recent un proiect de lege privind serviciul militar voluntar şi că va verifica, în 2024, starea în care se află rezerviștii din șase județe. În 2025, testul va fi în zece județe. Zonele nu au fost precizate. În 2023, a fost făcută acestă verificare tot pentru șase județe: Vrancea, Vaslui, Timiș, Caraș Severin, Harghita și Covasna.
„Scopul exercițiilor este de a verifica completarea cu resurse umane și materiale ale unităților, realizarea coeziunii acționale între militarii activi și rezerviști, precum și instruirea specifică fiecărei arme.
Angajatorii au obligația de a asigura prezența rezerviștilor care au calitatea de salariați ai operatorilor economici, prin acordarea unui concediu suplimentar plătit de maximum cinci zile, pe baza documentelor.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat, pentru DC News TV, care este numărul de posturi bugetate de Ministerul Apărării pentru rezerva voluntară. Potrivit acestuia, România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei care a ajuns la alte principii și doctrine ale apărării teritoriale.
„Ministerul Apărării a scos posturi care sunt bugetate pentru rezerva voluntară, vorbim de peste 11.000 de posturi care nu au fost ocupate, avem un grad de ocupare de aproape 30%, posturile respective erau bugetate. Deci Ministerul avea fonduri ca să plătească, la ora actuală, acele indemnizații, acele solde pe perioada de pregătire peste 11.000 de rezerviști. Fonduri există din punctul acesta de vedere.
Polonia, la ora actuală, are peste 30.000-35.000 de rezerviști voluntari. Își propun 50.000. Ei au mers pe un alt principiu, adică în rezerva unităților majoritatea sunt dintre cei care au făcut stagiul militar până în 2009. În timp, completează și cu rezerviști voluntari, dar au constituit din rezerviștii voluntari brigăzile teritoriale.
Ei au în fiecare voievodat, unitatea lor administrativ-teritorială, câte o brigadă. Au ajuns la alte principii și au ajuns la ceea ce ar trebui să avem și noi: principii și doctrine ale apărării teritoriale.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.
„România a înființat Batalionul de infanterie de rezervă, ele sunt în curs de dezvoltare. Să sperăm că aceste batalioane vor fi transformate în batalioane de trupe teritoriale. (…) Când completezi o unitate militară, o completezi alături de activi. Și am situații, membrii AORR, soldat rezervist voluntar, în termenii vechi tunar, adică artilerist, a executat trageri cu obuzierul 152, el fiind un servant rezervist voluntar alături de ceilalți în activitate. S-a integrat foarte bine pentru că lucrurile, dacă le înveți ca servant la o piesă obuzier 152, nu sunt extrem de complexe. Ele se împart pe modul în care trebuie să acționeze fiecare.
De aici, ne spunem noi că ei sunt în postura să completeze unitățile active și în felul acesta dezvoltă capabilitățile de luptă ale unității operative. Când vorbim despre Forțele Teritoriale, când vorbim chiar de Batalionul de infanterie de rezervă, ele sunt destinate luptei în adâncime, nu lupta de contact. Lupta în adâncime înseamnă activități de securizare a căilor de comunicații, de îndrumare a circulației, de pază și apărare a unor obiective strategice. Nu sunt în prima linie, dar ceilalți care completează unitățile, ei pot să fie în prima linie, dar nu sunt majoritari, adică majoritatea, în structura respectivă, sunt cei în activitate.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu la DC News
Generalul Virgil Bălăceanu a explicat când sunt chemați sub arme rezerviștii și care este termenul de prezentare. „El este chemat în situația stărilor excepționale. Noi avem 4 stări excepționale. E vorba de starea de urgență, starea de asediu, starea de mobilizare, starea e război. Atunci i se suspendă contractul cu Armata și este chemat fie pentru instruire, fie pentru îndeplinirea unor misiuni.
În momentul în care el e mobilizat, el e plătit ca un militar în activitate, similar funcției sale. Este plătit de către Armată. Primește mai mulți bani pe perioada respectivă, asta în condițiile în care, probabil, pe perioada respectivă, se pot acorda și niște stimulente pentru că acționezi gata de îndeplinirea unei misiuni, iar pe timpul îndeplinirii misiunii, în mod sigur, se aplică alte principii de salarizare care să-i motiveze pe cei de pe front. Și rușii și ucrainienii au aplicat alte principii de salarizare pe perioada războiului față de perioada de pace.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.
„El trebuie să se prezinte în 15 zile după ce a fost notificat pentru activități pe timpul stării de mobilizare, stării de război. Au fost niște modificări ale legii, legea nu a avut la început succes, iarăși o greșeală politică pentru că la început indemnizația era doar 10%, nu 30% și atunci nu am acoperit ceea ce ne-am planificat. Noi planificasem și erau bugetate funcțiile peste 11.000 de rezerviști voluntari, avem cam peste 3000, dar ușile rămân deschise din toate punctele de vedere.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Potrivit generalului, pe lângă motivația financiară care îi determină pe mulți să devină rezerviști voluntari, mai există și motivația de a cunoaște un alt domeniu, dar și de adrenalină.
„Am vorbit de motivația financiară, există și motivația de a cunoaște un alt domeniu, este și motivația de adrenalină pentru că vezi ce înseamnă să fii militar, să tragi cu armamentul din dotare. Să sperăm că printr-o preocupare mai mare a comandanților să tragă cu toate categoriile din dotare. E ultima decizie luată de Statul Major al Apărării ca să motiveze mai mulți cetățeni, bărbați și femei, cu și fără pregătire militară, să vină pentru că lucrurile sunt adevărate, sunt spectaculoase. Adică în 3 săptămâni devii sublocotenent al Armatei României. Rămâne ca pregătirea să fie completată în următorii ani, în următoarele perioade de convocare de 15 zile.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.