Angajat la stat: 500.000 de bugetari primesc lefuri şi de 2.000 de euro pe lună

Angajaţii din administraţia publică centrală (ministere şi instituţii centrale) care au funcţii de execuţie sunt încadraţi ca experţi, consilieri, inspectori sau auditori. Ei câştigă lunar bani buni care nu au nicio legătură cu performanţa pe care o realizează, ci doar cu vechimea acumulată. De exemplu, un consilier principal a luat în mână în luna septembrie peste 3.180 de lei, iar unul superior, peste 4.250 de lei. Un inspector principal a plecat acasă cu peste 3.280 de lei, iar unul superior, cu 4.400 de lei. Consilerii sunt şi ei remuneraţi cu peste 4.300 de lei, dar pot ajunge şi la 5.000 de lei. Şefimea trece de 6.000 de lei şi poate ajunge la 11.122 (director II) şi la 13.870 lei (secretar general II), conform datelor publicate pe site-urile ministerelor, arată jurnalul.

 „Salariile sunt mari în administraţia publică centrală. Dacă ne uităm pe site-urile ministerelor, vedem salarii medii şi de peste 1.500 de euro net. În administraţia locală sunt salarii foarte mici, dar acolo avem o problemă cu numărul de salariaţi. Sunt primării care gestionează 1.000 de locuitori şi au 30 de salariaţi, este adevărat plătiţi foarte prost, cu minimul pe economie” Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal

Discrepanţe uriaşe între bugetari

În timp ce salariaţii din instituţiile centrale se lăfăie în bani, profesorii, medicii şi angajaţii din administraţia publică locală sunt muritori de foame. Cea mai mare parte dintre ei câştigă între salariul minim şi cel mediu pe economie. Această realitate este însă ascunsă în spatele mediei aritmetice care arată că bugetarul mediu câştigă mai bine decât salariatul mediu de la privat. Aşa se explică faptul că datele oficiale relevă că salariile din sistemul public au crescut mult mai repede decât cele din mediul privat. Între septembrie 2015 şi septembrie 2016, salariile bugetarilor au crescut cu 24,5%, iar cele ale salariaţilor care lucrează la patroni, cu numai 11,8%. Toată lumea arată însă cu degetul către medici şi profesori pentru că de la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

Alte articole

Ministrul Muncii, anunț pentru angajați. Se schimbă legea salarizării și modalitatea de plată

Se reduc sporurile bugetarilor. Reforma salarizării în sectorul public are efecte nefaste

Bugetarii (din administratia centrală şi locală) au avut în luna septembrie un salariu mediu net de aproape 2.400 de lei, în timp ce în mediul privat acesta nu a trecut de 2.100 de lei, potrivit calculelor făcute de Consiliul Fiscal.

Dacă împărţim salariul mediu de la stat (administratia centrală şi locală) la cel de la privat, observăm că raportul este de 113% în favoarea bugetarilor. Ionuţ Dumitru spune că în România acest raport este cel mai mare din toate ţările din zonă. Suntem urmaţi de polonezi, cehi şi slovaci, care se încadrează în intervalul 100-110%. Ungurii sunt singurii unde bugetarii au salarii mai mici decât angajaţii de la privat. Pradoxul este că această generozitate nu are acoperire în veniturile adunate de buget. România are cele mai mici venituri din taxe şi impozite din Europa, numai 25,4% din PIB, media europeană fiind de 40% din PIB.

România are 1,187 milioane de bugetari care lucrează în instituţiile şi autorităţile publice, nivel care se menţine aproape constant din anul 2012. Dintre aceştia, 507.259 lucrează în administraţia publică centrală, însă doar 158.700 sunt funcţionari publici, restul sunt demnitari sau personal auxiliar. Un funcţionar duce în spate alţi trei bugetari: secretare, consilieri, şoferi sau şefi şi înalţi demnitari. Ceilalţi 680.400 de bugetari lucrează în administraţia publică locală.