Angajaţii care vor lucra de Paşte. Care români nu primesc liber şi rateaza minivacanţa oferită de Guvern

Angajaţii care vor lucra de Paşte. În 2024, românii se pregătesc să aibă parte de o minivacanță de șase zile în luna mai, care include și celebrarea Zilei Muncii pe 1 mai. Guvernul a decis să declare ziua de 2 mai ca fiind liberă, formând astfel o legătură între 1 mai și Vinerea Mare, care cade pe 3 mai. Această perioadă prelungită de odihnă, 1-6 mai, ar trebui să ofere românilor șansa de a se relaxa și de a se bucura de timpul petrecut alături de familie și de prieteni.

În ceea ce privește elevii, conform calendarului pentru anul 2023-2024, vacanța de primăvară coincide cu sărbătorile pascale ortodoxe, ceea ce înseamnă că nu vor avea cursuri în această perioadă. Astfel, vacanța de Paște din acest an începe pe 27 aprilie și se încheie pe 7 mai, oferindu-le elevilor o perioadă de odihnă de 11 zile.

Cu toate acestea, există anumite categorii de angajați care nu vor beneficia de zile libere în sărbătorile de Paște sau de 1 mai, transmite Antena 3. Aceștia sunt cei care lucrează în domenii în care activitatea nu poate fi întreruptă, fie din cauza procesului de producție, fie din cauza specificului activității desfășurate. Pentru aceste categorii de angajați, Codul Muncii prevede diverse scheme de compensare din partea angajatorului. Acordarea zilelor libere se face conform deciziei angajatorului, iar pentru salariații care aparțin unui cult religios legal, zilele libere sunt acordate în funcție de data la care sunt celebrate sărbătorile respective. În plus, pentru angajații care lucrează în zilele de sărbătoare legală, dar nu beneficiază de zile libere, se asigură un spor la salariu de bază, care nu poate fi mai mic de 100% din salariul corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

În concluzie, în ciuda faptului că mulți români se vor bucura de o minivacanță de Paște și de 1 mai, există și angajați care vor continua să lucreze în această perioadă, fie din necesitatea desfășurării activităților lor profesionale, fie din alte motive. Este important ca aceștia să fie conștienți de drepturile lor și de modalitățile de compensare stabilite de lege.

Alte articole

Cum petreceau de Paște Nicolae și Elena Ceaușescu. Ce meniu aveau de sărbători și ce cerințe speciale respectau angajații lor

Românii se întorc acasă de Paște, dar nu numai. Povestea neamțului care a venit din Germania să petreacă la poalele Vulcanilor Noroioși: „Am condus mult pentru puțină pace și liniște”

Citeşte şi: ZILE LIBERE 2024. Liberele speciale pentru evenimente familiale: căsătorie, deces, nașterea unui copil. Ce prevede Codul Muncii

Cum se acordă zilele libere, conform art. 139 din Codul Muncii:

(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.

(2.1) Pentru salariații care aparțin de un cult religios legal, creștin, zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii se acorda în funcție de data la care sunt celebrate de acel cult.

(3) Zilele libere stabilite potrivit alin. (1) pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine, se acorda de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual.

(3.1) Salariații care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creștin, de care aparțin, cât și pentru alt cult creștin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.

(4) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul din sistemul bugetar, zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă și/sau care succeda zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prevazute la alin. (1), precum și zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate.