Agenții de inteligenţa artificială (IA) vor deveni, în curând, cei mai eficienți agenți de asigurări pentru clienții individuali, datorită capacității lor de a oferi recomandări mult mai precise și corecte.
„De curiozitate, dacă încercați să aflați ce aveți de făcut pentru avizarea unui dosar de daună, folosiți ChatGPT (un chatbot lansat de Open AI în noiembrie 2022, n.r.). În 30 de secunde aveți toate informațiile necesare.
Este un exemplu cum un agent IA este de folos. Consumați mult mai puțin timp decât a naviga pe site-ul unei companii de asigurări. Este și un fel de lecție pe care ar trebui să o învețe asiguratorii, unde ar trebui să ajungă atunci când se dorește asigurarea unor servicii corespunzătoare pentru clienți. (…).
N-aș vrea să șochez, dar eu cred că în viitorul apropiat cei mai buni agenți de asigurări pentru clienții persoane fizice vor fi agenții IA. De ce? Pentru că sunt produse standardizate, simple, nu cu foarte multe date și, prin urmare, pot face recomandări mult mai precise și mai corecte.
Sper ca agenții ceilalți, mai degrabă să-i folosească drept instrumente în a-și îmbunătăți activitatea, pentru că altfel au un concurent redutabil”, a spus Sorin Mititelu, vicepreședinte al sectorului de Asigurări-Reasigurări în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la conferința ‘Quo Vadis 2025!’, ediția a VII-a.
El a precizat că ASF are un proiect care încorporează inteligența artificială într-un viitor sistem de gestiune a activității pentru toate cele trei sectoare. Sorin Mititelu a subliniat că inteligența artificială este un subiect cu care ne întâlnim din ce în ce mai des în jurul nostru.
‘În ce privește piața de asigurări, aș putea spune că subiectul ar trebui abordat din două perspective: întâi cel al pieței și apoi cel al autorității. În ceea ce ne privește, avem în desfășurare un proiect care încorporează, într-o anumită măsură, ce-i drept, destul de mică – și acest instrument numit inteligență artificială, într-o viitoare platformă, într-un viitor sistem de gestiune a activității ASF pentru toate cele trei sectoare. Avem un proiect pentru care au fost depuse documentele necesare în a accesa fondurile pentru achiziția și dezvoltarea unui sistem integrat, proiect realizat prin intermediul ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României n.r.). Încercăm să ținem pasul cu aceste evoluții. Este dificil, pentru că este vorba de finanțare. Nu se întâmplă nimic fără finanțare, iar expertiza necesară pentru a alege cele mai bune soluții este la un nivel din ce în ce mai ridicat’, a precizat Sorin Mititelu.
Potrivit acestuia, cu instrumentele IA pot fi automatizate numeroase procese, fiind îmbunătățită activitatea companiilor.
‘Pot fi folosite în activitatea noastră, individuală, în a putea să exercităm anumite activități, să le desfășurăm mai bine, mai eficient și mai precis. E ceea ce se spune o augmentare, o îmbunătățire a activității noastre. Mai mult, aceste instrumente pot opera semi-autonom, ca agenți. E ca și când ai avea o altă entitate în fața ta, cu care interacționezi și cu care ai de rezolvat o serie de probleme. Iar ca aplicabilitate, domeniul este extrem de vast: de la asistență sau customer service, vânzare, apoi subscriere, deschidere de dosare de daune și evaluări daune, ‘pricing’ (stabilirea prețurilor, n.r.). Toate acestea sunt domenii în care putem avea inteligență artificială care să ne ajute, în final, să facem lucrurile mai bine, mai eficient, în beneficiul clienților și al companiilor de asigurări, chiar și a noastră, a autorităților de reglementare, supraveghere pentru că putem avea informații mai bune, reacție mai rapidă și, în final, decizii mai bune’, a adăugat Sorin Mititelu.
Totodată, el a atras atenția asupra unui aspect legat de tarifare, menționând că inteligența artificială nu este prea bine venită în asigurări. ‘Îți trebuie instrumente mai puternice de analizat date, dar nu folosite atât de mult încât să ajungi să ai calcule în ceea ce privește tarifele la nivel de persoană, de activ sau mici segmente. De ce? Pentru că, în final, acel preț nu mai reflectă comportamentul unui grup omogen, iar prima de risc rezultată și apoi tariful este de așteptat ca la unii clienți sa fie foarte mic, iar la alții să fie foarte mare (…). Dar, pentru toate celelalte, inteligența artificială este necesară și cu siguranță o vom vedea din ce în ce mai prezentă în companii, la noi – și în ceea ce folosește orice angajat a acestor companii și chiar clienții’, a mai spus Mititelu.
Reprezentanți ai asociațiilor din asigurări și lideri din industrie, alături de autoritățile centrale, au discutat, joi, despre impactul inteligenței artificiale în asigurări la conferința ‘Quo Vadis 2025!’, ediția a VII-a.
Românii sunt cei mai reticenți din Uniunea Europeană în privința utilizării Inteligenței Artificiale (IA) la locul de muncă, potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană. Datele arată că 67% dintre cetățenii UE percep pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea lucrătorilor. În schimb, doar 50% dintre români au o percepție pozitivă, ceea ce ne clasează pe ultimul loc. 41% dintre români au o percepție negativă, cu mult peste croați (34%) și unguri (32%).
Țările nordice – Finlanda, Suedia și Danemarca – sunt cele mai favorabile utilizării IA, în timp ce la polul opus se află Portugalia, Croația și România.
Deși majoritatea europenilor sprijină utilizarea IA și a roboților la locul de muncă, 84% consideră necesară o gestionare atentă pentru a proteja viața privată și a asigura transparența. De asemenea, 82% susțin norme clare privind protecția datelor lucrătorilor, iar 77% sunt de acord ca angajații și reprezentanții lor să fie implicați în implementarea noilor tehnologii.
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale și competențe, a subliniat că IA este deja parte integrantă a pieței muncii și trebuie utilizată astfel încât să sprijine și să protejeze angajații. Ea a menționat că UE dispune deja de un cadru legal solid, inclusiv Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și legislația privind IA, care vor fi monitorizate pentru a evalua impactul asupra pieței muncii.
În acest context, UE investește masiv în dezvoltarea competențelor digitale: 2 miliarde EUR prin Fondul Social European Plus (FSE+), 23 miliarde EUR din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF) și 580 de milioane EUR prin Programul Europa Digitală (2021-2027), pentru a sprijini integrarea IA și a tehnologiilor digitale la locul de muncă.
Compania Figure AI dezvoltă roboți umanoizi capabili să îndeplinească sarcini fizice, să răspundă la comenzi vocale și să interacționeze în mod natural cu oamenii. Potrivit publicației Union Rayo, în următorii patru ani, Statele Unite vor introduce 100.000 de astfel de roboți în fabrici, depozite și alte industrii.
Conducerea companiei, asigurată de Brett Adcock, a semnat deja parteneriate strategice pentru implementarea tehnologiei sale la scară largă. Deși identitatea celui mai recent colaborator nu a fost dezvăluită, se știe că roboții Figure AI au fost deja testați în fabricile BMW, unde au fost integrați cu succes în procesele de producție. Aceste acorduri reprezintă un pas esențial către producția de masă, reducerea costurilor și accelerarea adoptării roboților umanoizi în industrie.
Unul dintre marile progrese realizate de Figure AI este îmbunătățirea capacității de învățare a roboților săi. Aceștia pot acum să analizeze informații și să ia decizii independent, fără a se baza exclusiv pe comenzi predefinite. Brett Adcock a descris această evoluție ca fiind „magie pură”, subliniind viteza cu care tehnologia a avansat, permițând roboților să înțeleagă și să răspundă mult mai eficient.
Cel mai avansat model dezvoltat de companie, Figure 02, dispune de funcționalități impresionante: camere și senzori pentru detectarea obstacolelor, mâini de înaltă precizie pentru manipularea obiectelor, difuzoare și microfoane pentru comunicare și un sistem de inteligență artificială capabil să învețe și să se perfecționeze constant.
Deși acești roboți sunt concepuți pentru a prelua sarcini periculoase sau solicitante din punct de vedere fizic, implementarea lor ridică întrebări despre impactul pe care îl vor avea asupra forței de muncă umane. Deși automatizarea nu va elimina complet locurile de muncă tradiționale, va obliga multe persoane să se adapteze și să își dezvolte noi competențe pentru a rămâne competitive într-o piață a muncii în continuă schimbare.