„Este un sondaj de opinie pe care l-am realizat împreună cu Reprezentanța din Bulgaria, pentru că cele două țări, România și Bulgaria, au împlinit, la 1 ianuarie 2017, 10 ani de când sunt state membre ale UE și am vrut să vedem cum percep acest lucru cetățenii celor două țări. (…) Dacă ar fi să extragem trei mesaje cheie din aceste rezultate, acestea sunt următoarele: în primul rând, românii devin cetățeni europeni activi și sunt de părere că opinia lor este auzită, începe să fie auzită la Bruxelles”, a declarat Angela Cristea, luni, la conferința de presă.
Ea a punctat că, în al doilea rând, din sondaj reiese „o aliniere perfectă a dorințelor românilor cu cele ale Comisiei Europene, așa cum au fost ele exprimate de președintele Juncker în luna septembrie, respectiv o preferință clară pentru scenariul șase privind viitorul UE: scenariul unitate pentru toți”.
„În al treilea rând, dacă ne gândim la programul de lucru al Comisiei Europene pe următorii doi ani, care poartă acum numele Road to Sibiu — pentru că, în prima parte a anului 2019, România va deține Președinția rotativă a Consiliului UE și prima întâlnire la nivel înalt, primul summit al UE după ieșirea Marii Britanii va avea loc la Sibiu—, ce vedem este că, pentru români, principalele priorități pentru această Președinție ar trebui să fie politicile de coeziune, agricolă, securitatea și migrația, dar și aderarea la spațiul Schengen și încheierea MCV”, a spus Cristea, potrivit Agerpres.
Șefa Reprezentanței CE în România a prezentat și o serie de cifre rezultate din sondaj.
„Observăm semnalul cel mai pozitiv, faptul că 54% dintre români consideră că vocea lor este auzită în UE. Este prima dată când avem o majoritate în acest sens. (…) În același timp, 86% dintre români au o atitudine pozitivă sau neutră față de Uniunea Europeană, 14% au o atitudine negativă față de UE, aici rezultatele sunt foarte apropiate de cele ale vecinilor bulgari: la ei, 84% au o atitudine pozitivă sau neutră și 16% au o atitudine negativă. În ceea ce privește încrederea, UE rămâne una dintre instituțiile în care românii au cea mai mare încredere: 57% dintre români au răspuns că au încredere în UE”, a afirmat Cristea.
Ea a adăugat că imaginea predominantă pe care o au românii despre UE pare să fie aceea a unui „proiect de pace și bună înțelegere atât între statele membre, cât și în relația cu exteriorul”.
„Principalele atuuri ale UE, așa cum au fost ele alese de cetățenii români, ar fi existența unor relații bune cu statele membre ale UE — 48%, (…) respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept — 46%, (…) și capacitatea UE de a promova pacea și democrația dincolo de granițele sale — 41% dintre români”, a spus oficialul CE.
Cristea a menționat și cifrele din sondaj referitoare la percepția românilor asupra celor 10 ani de aderare, cu „avantaje și dezavantaje”.
„Am scos primele trei avantaje: un membru al familiei lor și-a găsit un loc de muncă într-o țară din UE — 35% dintre români au pus asta pe primul loc. Al doilea avantaj identificat de români — că s-a obținut acces la mai multe bunuri și la mai multe piețe, iar pe locul trei, cu 30% — impactul pozitiv al fondurilor UE asupra regiunii în care trăiesc. (…) Dezavantaje: pe primul loc, pentru români: scăderea puterii lor de cumpărare — 67% (…), achiziționarea de terenuri sau proprietăți imobiliare de către străini — 57%, exodul de creiere — 56% — români, rezultatele privind atitudinea față de aderarea la Schengen și la euro. Bulgarii sunt mult, mult mai optimiști. 77% dintre bulgari cred că vor adera la Schengen, doar 45% dintre români cred asta, deși știm că ambele țări îndeplinesc toate condițiile pentru aderare. În ceea ce privește aderarea la zona euro, 78% — Bulgaria, 55% — România. Adevărul este că există niște diferențe între cele două țări, Bulgaria deja anunțând că și-ar dori să adere cât mai repede la zona euro”, a explicat șefa Reprezentanței Comisiei UE în România.
Cristea a menționat, de asemenea, că în ceea ce privește viitorul UE, „românii preconizează că UE va deveni mai puternică — 56% și mai unită—58%, de unde poate și această preferință a cetățenilor români pentru scenariul 6, care spune unitatea pentru toți”.
„Pe locul doi este scenariul 5 — scenariul unei integrări mai profunde, cu toată lumea în același timp, iar pe locul 3 — scenariul 1, în care continuăm pe același drum. Principalele provocări sau amenințări la adresa UE în viitor: — terorismul — 65%, Rusia — 46% și migrația — 41%. În schimb, domeniile în care românii ar dori ca UE să conlucreze îndeaproape, care ar trebui să fie prioritatea pe care să se concentreze în viitor sunt: ocuparea forței de muncă și creșterea economică — 62%, 61% — bulgarii; sănătatea — 43%, 38% — bulgarii; migrația — 35% românii, 38% bulgari; educația — 35%, 25% — bulgari; protecția mediului: 30%, bulgarii—14%”, a mai declarat oficialul european.
La eveniment au mai participat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și consilierul prezidențial Laurențiu Ștefan.