În timpul unei discuții avute cu premierul grec Alexis Tsipras și cu președintele francez Francois Hollande, în marja summitului european de la Bruxelles, Merkel și Hollande l-au sfătuit pe responsabilul grec să ‘accepte oferta excepțional de generoasă a instituțiilor’ (creditoare), a raportat cancelaria federală.
Banca Centrală Europeană (BCE), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) propun acordarea unor sume care s-ar putea ridica la 15,5 miliarde de euro, până la sfârșitul lui noiembrie, în schimbul angajamentului Greciei de a realiza reforme și a iniția tăieri bugetare. Circa 12 miliarde de euro ar urma să fie acordați de europeni, iar FMI ar putea acorda 3,5 miliarde de euro, cu anumite condiții.
Această ofertă ‘depășește condițiile celui de-al doilea program de ajutorare’, a subliniat Merkel. Tocmai asupra încheierii acestui program, consimțit de Atena în 2012, au loc negocierile acerbe din ultimele luni. Acum, acest program ar putea fi prelungit până la sfârșitul lui noiembrie. Soluția propusă ‘continuă să se bazeze pe același principiu: solidaritate pe de o parte, eforturi ale celor interesați pe de altă parte’, a precizat Merkel.
Angela Merkel, care a intervenit la rândul său în ultimele săptămâni în aceste negocieri, a reiterat că reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, prevăzută să aibă loc sâmbătă la Bruxelles, va avea ‘un caracter decisiv’.
‘Nu ne rămâne decât să sperăm că procesele interne de partea Greciei vor duce’ la un deznodământ pozitiv, ‘că toți cei care vor participa la aceste discuții vor fi mulțumiți de o asemenea soluție’, a spus cancelarul federal al Germaniei. În același timp, premierul grec Tsipras a declarat la rândul său, la Bruxelles, că Atena ‘refuză ultimatumurile și șantajul’, dând de înțeles că drumul ar putea fi lung până la un acord, chiar dacă timpul presează.
Grecia datorează FMI o tranșă de 1,5 miliarde de euro până la 30 iunie, pe care riscă să nu o poată achita dacă partenerii săi nu-i vor oferi sprijin.