Conform sondajelor, circa 55% dintre germani doresc ca Angela Merkel să candideze din nou, mai ales că niciun rival serios care să-i poată lua locul nu a apărut în cei 11 ani de când ea conduce executivul, un record de longevitate politică printre liderii occidentali.
‘Merkel merge, cine altcineva ?’, sintetiza luni publicația Die Welt pe prima pagină. De altfel, sentimentul dominant este cel al unui anunț așteptat, însă rezervele presei germane contrastează cu speranțele pe care Angela Merkel le stârnește în exterior, unde ea este descrisă adesea drept ultima redută în fața populismului de care este acuzat președintele ales al SUA, Donald Trump.
Totuși, cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung estimează că vremurile de glorie ale cancelarului Merkel au trecut, iar șansele ei de a deveni o ‘Superwoman’ a Germaniei sau a lumii occidentale nu sunt foarte mari.
‘Va putea ea oare să ralieze electoratul german și Europa politicii sale privind migrația și să spargă în același timp valul populist ?’, se întreabă la rândul său cotidianul Bild, care crede că ‘este prea mult pentru o singură persoană’. Partidul ei, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), este în pierdere de viteză, această formațiune având în prezent 33% în intențiile de vot, cu nouă procente sub scorul din anul 2013.
Angela Merkel i-a dezamăgit pe conservatorii pur sânge. Politica ei de deschidere față de migranți a divizat țara și a deschis astfel calea afirmării ideologice a populiștilor din Alternativa pentru Germania (AfD). ‘Sub Merkel, democrația s-a atrofiat în Germania’, consideră Alexander Gauland, fost membru al CDU, acum unul dintre liderii AfD, el făcând astfel referire la faptul că în parlamentul german practic nu există opoziție în condițiile în care social-democrații fac parte din coaliția de guvernare.
Cu toate că AfD este cotată în sondaje cu numai 11-13%, Angela Merkel a admis că alegerile de anul viitor vor fi cele mai grele de la reunificarea Germaniei. De altfel, pe lângă AfD, ea trebuie să lupte și împotriva scepticilor din propriile rânduri, în primul rând aliații bavarezi din Uniunea Creștin-Socială (CSU). ‘O acceptăm (candidatura Angelei Merkel n.r.), dar ea nu stârnește vreo euforie‘, a declarat Hans Peter Friedrich, membru marcant al CSU și fost ministru în guvernul condus de Angela Merkel.
La rândul lor, unii membri ai Partidului Social-Democrat (SPD), conștienți că au fost slăbiți de alianța cu Angela Merkel, doresc să impună o orientare mai la stânga și susțin o alianță cu stânga radicală și cu ecologiștii. ‘Prinsă la mijloc între o posibilă alianță roșie-roșie-verde și alinierea la dreapta a AfD’, Merkel nu se va putea limita la apărarea propriilor rezultate și va trebui să se ‘reinventeze’, estimează publicația Bild.
Dar lirismul electoral nu a fost niciodată punctul forte al actualului cancelar și ea nu va reuși să convingă doar cu ‘promisiuni vagi de reduceri de impozite și cu câteva ieșiri împotriva Islamului radical’, anticipează la rândul său ziarul Der Spiegel. ‘A înțeles cineva de ce Angela Merkel se prezintă din nou și ce vrea ea să facă încă patru ani la putere ? Eu nu’, spune Dirk Kurbjuweit, editorialist al acestei publicații.
Nici statura ei internațională nu mai este garantată, mai ales că lasă impresia că neglijează politica internă, notează publicația Süddeutsche Zeitung. ‘Alegătorii sunt interesați mai mult de locurile de muncă, de școli și de securitatea fizică și socială decât de procesul de pace din Afganistan sau Siria’, explică acest cotidian.