„În materia conflictului de interese şi în materia incompatibilităţilor, ANI a fost de acord cu modificările. În materia ridicării imunităţii, a cererilor de arestare preventivă, de reţinere sau percheziţionare a unui deputat sau senator, Parchetul General a fost de acord cu viziunea noastră, care e în concordanţă cu legislaţia în vigoare în materia penală, în aplicarea Codului de procedură penală şi în concordanţă cu Constituţia”, a spus Zgonea.
El a arătat că modificările respective stabilesc o procedură unitară şi corectă, astfel încât UE să vadă că Parlamentul României a devenit un parlament mai matur, care pune nişte reguli de la început de mandat şi le respectă pe întreaga perioadă a mandatului.
Zgonea a precizat că modificările la Statut nu creează „o superimunitate” pentru parlamentari, ci conturează o procedură de aplicare a legilor în vigoare.
„Parlamentul nu poate judeca pe fond. Noi nu suntem instanţă de judecată. Noi facem parte din procedura de ridicare a imunităţii. Dar cererea care e dată de ministrul de Justiţie nu trebuie să conţină elementele de fond. Noi nu suntem interesaţi de elementele de fond. Noi trebuie să ştim, la măsura de reţinere sau de percheziţie, care sunt elementele din spatele ei, pentru că pe aceasta noi judecăm şi trimitem plenului Camerei ca să accepte sau să respingă această cerere. Procedura e clară, respectă Constituţia, legislaţia în vigoare, nu creăm o superimunitate pentru niciun parlamentar, creăm o procedură de aplicare a legii”, a spus Zgonea.
Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor cuprinde o prevedere potrivit căreia hotărârile Senatului sau ale Camerei, dar şi ale Birourilor permanente, sunt definitive, executorii şi obligatorii faţă de orice autoritate publică.
Astfel, articolul 21 al Statutului senatorilor şi deputaţilor se modifică, fiind introdus următorul alineat: „Hotărârile Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, precum şi cele ale Birourilor permanente ale celor două Camere, adoptate în materie de imunitate parlamentară, sunt definitive şi executorii, obligatorii faţă de orice autoritate publică şi se execută întocmai şi de îndată. Ministrul Justiţiei răspunde de executarea acestor hotărâri”.
Totodată, proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor prevede că, dacă în timpul mandatului ANI sesizează incompatibilitatea unui parlamentar, comisia de resort din legislativ face un raport, iar dacă se constată o astfel de stare i se va cere parlamentarului să opteze între funcţii.
În situaţia în care ANI sesizează o stare de incompatibilitate, proiectul prevede ca aceasta să se aducă la cunoştinţa Camerei din care face parte deputatul sau senatorul. În acest caz, Biroul permanent al Camerei respective transmite sesizarea deputatului sau senatorului aflat în această situaţie şi Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate în vederea elaborării unui raport în termen de 15 zile. În cazul în care din raportul Comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, Biroul permanent al Camerei sau Senatului informează deputatul sau senatorul, care are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat sau senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile, se mai prevede în proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor.
Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor mai conţine o propunere prin care se solicită Parchetului să noteze în cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui ales motivele concrete care justifică această măsură şi să nu mai trimită, ca până acum, dosarul integral.
„Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarului trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către Parchet, care stau la baza motivelor invocate”, se stipulează în textul propunerii de modificare a Statutului parlamentarilor.