Anticiclon în România! Meteorologii Accuweather anunţă inversiune termică

Prognoza Accuweather În România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau chiar depășesc 35 de grade Celsius ziua și se situează în jurul a 20 de grade sau peste acest prag noaptea.

Surpriza este că în 2024, spre deosebire de anii anteriori, nu este anunțată nicio temperatură caniculară. Cele mai ridicate temperaturi sunt anunțate pentru 23 și 24 iulie (32 de grade Celsius), deci atunci ar exista cele mai mari șanse pentru a fi depășit pragul canicular. De asemenea, în unele perioade din iulie, România se va confrunta cu descărcări electrice și precipitații.

Vara trecută, România s-a confruntat, potrivit meteorologilor Accuweather, cu temperaturi record de până la 42 de grade. Nu este departe de recordul de temperatură înregistrat în urmă cu șapte decenii.

Alte articole

Prognoza meteo. Vreme de votat la Predeal, Poiana Braşov sau în Bucovina. Ninge ca-n poveşti la munte!

Vortex polar în România. Ninsori și viscol în următoarele zile. Au fost prelungite alertele de cod roșu, portocaliu și galben. Cum va fi vremea la București

La 10 august 1951, temperatura maximă absolut lunară + 44,5 grade s-a înregistrat în localitatea brăileană Ion Sion.

Primul record național de caniculă cunoscut a fost +42,8 grade, în vara lui 1896, la Giurgiu, record care a rezistat 20 de ani.

30 de ani mai târziu, recordul avea să fie „furat” de Strehaia, cu o temperatură de +43,5 grade. În 2007, valul canicular din iulie a fost unul istoric, cu maxime de peste +35 de grade. La Calafat s-au înregistrat +44,3 grade, cea mai mare temperatură înregistrată în România în ultimii 56 de ani.

Prognoza Accuweather Bucureşti

În 2012, la Giurgiu, a fost atinsă temperatură record de +43,5 grade. În 2015, valuri de căldură au fost înregistrate în lunile iulie-septembrie, cu un maxim la final de iulie. După jumătatea lui septembrie au fost temperaturi de peste +37 grade în Banat.

Accuweather, o istorie de peste 60 de ani
AccuWeather Inc. este o companie media americană din sectorul privat care furnizează servicii comerciale de prognoză meteo în întreaga lume.

AccuWeather a fost înființată în anul 1962 de Joel N. Myers, pe atunci un student absolvent al Universității de Stat din Pennsylvania, care lucra la un master în meteorologie. Primul său client a fost o companie de gaze din Pennsylvania. În timp ce își conducea compania, Myers a lucrat și ca membru al facultății de meteorologie din Penn State. Compania a adoptat numele „AccuWeather” în 1971.

AccuWeather are sediul în Ferguson Township, chiar în afara State College, Pennsylvania, cu birouri la 80 Pine Street din districtul financiar din Manhattan, pe lângă Wichita, Kansas și Oklahoma City, Oklahoma. La nivel internațional, AccuWeather are birouri în Montreal, Tokyo, Beijing, Seul și Mumbai.

Cum va fi vremea zilele viitoare. Temperaturile scad și vin ploile. Busu: „Se înnorează, vin averse, rafale de vânt, vijelie”
Busu a prezentat vremea pentru zilele următoare.

Ca de fiecare dată, la final de săptămână, Busu a fost prezent în cadrul platoului La Măruță, de pe Pro TV, unde a anunțat cum va fi vremea în următoarele patru zile. Așadar, se pare că ne așteaptă un weekend superb, cu temperaturi maxime înregistrate de până la 29 de grade, zile ideale pentru activități desfășurate în aer liber. Cu toate acestea, izolat pot apărea și ploile în anumite regiuni, anunță prezentatorul de meteo de la Pro TV.

Prognoza Accuweather Constanţa

„Mâine (n.r. sâmbătă, 25 mai 2024) avem vreme caldă în cele mai multe zone ale țării, cer variabil, înnorări accentuate mai după masă sau seara, când vin averse și descărcări electrice pe la munte, deal și în Transilvania și poate pe arii restrânse în anumite zone ale țării. Izolat, pot fi cantități mari de apă, condiții să apară grindina, între 20-19 de grade. Și vântul bate destul de tare.”, a anunțat Busu, în cadrul emisiunii La Măruță, de pe Pro TV.

Citește și: Socata, băutura copilăriei, beneficii uimitoare pentru sănătate. Susține sistemul imunitar, ne apără de mai multe afecțiuni și elimină apa din țesut

Cum va fi vremea duminică
Ziua de duminică vine și ea cu valori destul de mari în termometre, anunță Busu, care spune că doar la munte pot să mai aibă loc anumite ploi care nu vor dura foarte mult.

„Duminică (n.r. 26 mai 2024) vremea rămâne foarte călduroasă, tot 20-29 de grade, se înnorează pe la munte, pot fi niște ploi de scurtă durată, cu descărcări electrice și vântul suflă mai tare prin Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea.”, a continuat el.

Marți vremea se răcește
Cât despre primele două zile ale săptămânii viitoare, vremea începe ușor să se mai răcească, ajungând, astfel, la temperaturile normale ale acestei perioade. De asemenea, pe alocuri mai poate apărea și grindina, vijeliile și acumulări mari de apă.

„Ziua de luni (n.r. 27 mai 2024) ne aduce în partea estică o răcorire a vremii, cel mai mult înnorat, plouă local în părțile estice, vântul are intensificări, în restul României, foarte cald în continuare, 19-29 de grade sunt valorile termice. Apar averse cu caracter torențial, pot fi descărcări electrice, rafale de vânt, vijelie, mai ales după masă în zonele de deal. În restul țării, fenomenele astea nu prea apar.

Ziua de marți (n.r. 28 mai 2024) aduce vreme mai rece în toată țara, de la 18 până la 26 de grade, temperatura normală a acestei perioade. În sud, est pe la munte și deal este vreme instabilă, se înnorează, vin averse, fenomenele în restul țării pot apărea doar izolat. Pot fi cantități de apă foarte mari, iar izolat pot fi și căderi de grindină.”, a mai spus acesta.

Prognoza vara 2024. Meteorologii Accuweather anunţă vreme capricioasă la mare, cu inversiuni termice în iulie şi caniculă în august. Fenomene extreme şi la munte

Prognoza meteo pentru vara anului 2024 arată un model de vară dinamic, influențat de tranziția de la ciclul cald El Niño la un ciclu rece La Niña.

Se prognozează că o succesiune de valuri de presiune și anomalii se va extinde din America de Nord până în Europa. Trei sisteme de prognoză pe termen lung arată același lucru: temperaturi peste media normală generate de un acest model dinamic din atmosferă.

Meteorologii europeni și americani estimează că un șir de valuri de presiune și anomalii se va extinde din America de Nord până în Europa.

Va fi extrem de cald în centrul și sudul Europei, mai ales în iulie și august. Este concluzia la care ajung toate cele trei sisteme de prognoză pe termen lung: european, american și britanic.

Meteorologii de la Accuweather au actualizat prognoza meteo pentru următoarele luni, așadar deja știm cum va fi vremea în această vară.

Potrivit specialiștilor, la Constanţa, locul cel mai de interes în perioada sezonului cald, vremea va fi una atipică, mai ales în condițiile în care, în ultimii ani, temperaturile au atins limite absolut incredibile.

Un ciclon loveşte România. Roxana Bojariu, Elena Mateescu şi Florinela Georgescu anunţă urgie în următoarele zile

Se pare ca în acest an, lucrurile nu vor fi deloc așa. Conform prognozei Accuweather, vara 2024 va fi una capricioasă, temperaturile din luna iulie vor fi la fel ca cele din luna iunie. Mai mult decât atât, spre deosebire de ultimii ani, nu este anunțată nicio zi caniculară, temperaturile fiind mult sub pragul canicular de 35 de grade, ba chiar nici măcar nu este depășit pragul de 30 de grade, lucru cu adevarat rarisim în ultimii ani, în condițiile încălzirii globale.

Prognoza Accuweather pentru luna iunie

Prognoza Accuweather pentru luna iulie

Prognoza Accuweather pentru luna august

Vara anului 2023, cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani 

Vara trecută, când incendiile de vegetaţie s-au extins în regiunea mediteraneană, pe drumurile din Texas au fost instituite restricţii de circulaţie, iar valurile de caniculă au pus la grea încercare reţelele electrice din China, nu a fost doar cea mai călduroasă înregistrată vreodată, ci şi cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu, citat marţi de Reuters şi AFP.

Cercetătorii europeni au stabilit anul trecut că perioada iunie-august a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, din 1940 – un semn clar al schimbărilor climatice care alimentează noi fenomene extreme.

Căldura din vara anului 2023 din emisfera nordică eclipsează, totodată, înregistrările pe o perioadă mult mai lungă, a constatat un studiu publicat marţi în revista Nature. „Când este analizată o lungă perioadă din istorie, se poate vedea cât de dramatică este încălzirea globală recentă”, a declarat coautorul studiului, Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania.

În vara anului 2023, temperaturile terestre din zone situate între 30 şi 90 de grade latitudine nordică au fost cu 2,07 grade Celsius mai ridicate comparativ cu mediile din perioada preindustrială, potrivit studiului.

„N-ar trebui să fim surprinşi”, a declarat pentru AFP Jan Esper. „Pentru mine, este doar continuarea a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră”, odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili încă din epoca industrială, a subliniat el.

Oamenii de ştiinţă s-au bazat pe date înregistrate la staţiile meteo începând de la jumătatea anilor 1800, combinate cu informaţiile înmagazinate în inelele arboricole de la mii de copaci din nouă situri din emisfera nordică, pentru a afla temperaturile anuale din trecutul îndepărtat.

Vara trecută, au constatat ei, a fost cu 2,2 grade Celsius mai caldă comparativ cu temperaturile medii estimate între anii 1 – 1890, pe baza acestor inele arboricole.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene au declarat în luna ianuarie că este „foarte probabil” ca anul 2023 să fi fost cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.

Însă, Jan Esper şi o echipă de cercetători europeni au respins aceste afirmaţii. Ei susţin că metodele ştiinţifice folosite pentru culegerea informaţiilor climatice din trecut, din surse precum sedimentele lacustre şi marine şi din turbării, nu permit realizarea de comparaţii anuale pentru aflarea temperaturilor extreme pe o perioadă de timp atât de vastă. „Nu avem astfel de date”, a declarat Esper. „A fost o afirmaţie exagerată”, a adăugat specialistul.

Încălzirea asociată creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili a fost amplificată vara trecută de un model climatic El Nino care, în general, conduce la temperaturi globale mai ridicate, a spus Esper. „Ajungem să ne confruntăm cu valuri de căldură mai lungi şi mai severe şi cu perioade prelungite de secetă”, a adăugat el.

Verile mai călduroase au, de asemenea, consecinţe asupra sănătăţii. Într-un alt studiu, publicat marţi în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta peste 69 de ani vor fi expuse la zile caracterizate de o căldură extremă, periculoasă pentru sănătatea lor, până în 2050.

În prezent, 14% dintre vârstnici sunt expuşi la zile în care termometrele depăşesc 37,5 grade Celsius, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Se preconizează că această cifră va creşte la 23% în 2050, potrivit acestui studiu.

„Diferite ţări din întreaga lume se confruntă cu probleme similare”, a declarat pentru AFP Giacomo Falchetta de la Centrul euro-mediteranean pentru schimbări climatice din Veneţia, autor principal al studiului. „Însă, nivelurile de pregătire, adaptabilitatea oamenilor şi a societăţii variază”, a notat el.

Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid, se va confrunta astfel cu o schimbare mai brutală, chiar dacă guvernele din majoritatea ţărilor au pus în aplicare măsuri de sprijinire a populaţiilor în timpul valurilor de caniculă.

Anumite regiuni din Africa şi Asia sunt deja obişnuite cu temperaturile extreme, însă le lipsesc resursele – apă potabilă sau un sistem sanitar bine pus la punct – pentru a ajuta persoanele vârstnice.

Dacă jumătatea secolului poate părea încă departe, Giacomo Falchetta a subliniat că unii oameni, care vor fi atunci vulnerabili la caniculă, au astăzi în jur de 40 de ani. Cu toate că este imposibilă prevenirea îmbătrânirii populaţiei, lumea poate reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea petrolului, gazelor şi cărbunelui până în 2050. „Acest lucru poate reduce, într-o oarecare măsură, expunerea la căldura care va fi resimţită”, a insistat cercetătorul.