„Problema secretului corespondenţei, interceptărilor în general (telefonice, corespondenţă electronică, etc) există o preocupare foarte serioasă pentru a găsi echilibrul necesar pentru a garanta mai bine dreptul la viaţă privată, la secretul acestor forme de corespondenţă care este unul inviolabil (existent şi în actuala Constituţie) şi de aceea s-a ajuns la articole mai în detaliu, echilibrul între acest drept şi necesitatea de a întări, de a oferi garanţii suplimentare. Ştim şi ştiţi toţi de ce – pentru că a fost o discuţie permanentă în societatea românească în legătură cu modul în care acest drept a fost respectat sau nu. Pe de altă parte grija de a lăsa, de a da cadrul constituţional organelor şi instituţiilor de tot felul, care au obligaţia în acelaşi timp să protejeze cetăţenii, viaţa lor, drepturile lor, şi care în activitatea lor, mă refer aici la Poliţie, la procuratură, la Servicii, la serviciile speciale, antiteroriste, antidrog, au şi ele nevoie de o anumită libertate de mişcare”, a afirmat Antonescu, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că perioada de ascultare pe care procurorul o poate decide a rămas o discuţie de natură tehnică, de a alege limita, 24 sau 48 de ore.
„Trebuie să i se dea această posibilitate şi procurorului. Este o discuţie tehnică şi juridică. Ea ţine de experienţă şi, slavă Domnului, avem foarte mulţi jurişti în Comisie, foşti avocaţi, foşti procurori, foşti judecători. E o chestiune de termen – 24 sau 48 de ore. Sunt mai mult chestiuni tehnice, în principiu a existat un consens pot să spun fără să am vreo ezitare în ideea întăririi şi garantării acestor drepturi ale persoanei, în principiu inviolabile”, a mai spus Crin Antonescu.