Antonescu: În raportul MCV, apar teme şi decizii care exced atribuţiile Comisiei Europene

Întrebat despre ceea ce va constata CE în raportul privind MCV, Crin Antonescu a răspuns: „Pot să fac şi eu o critică din capul locului, şi anume că acolo apar nişte teme şi decizii care exced nu numai MCV, dar şi atribuţiile CE”.

„Primul lucru care sare în ochi este că, deşi MCV are nişte zone foarte clare, el este extins cu consideraţii şi cu puncte de vedere sau chiar măsuri de natură strict politică. Discutăm despre ceea ce ştim în acest moment că ar circula. (…) Sper ca în forma finală, oficială a raportului să dispară”, a mai spus preşedintele interimar.

El a menţionat că discută despre forma neoficială a proiectului de raport.

Comisia Europeană recomandă ca Guvernul şi instituţiile cheie din România să îşi demonstreze angajamentul faţă de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept şi independenţei justiţiei, printr-o serie de „paşi urgenţi”, conform proiectului raportului CE privind MCV.

Alte articole

Crin Antonescu, delir halucinant: „Rețeaua securistico-propagandistică din spatele lui Dan a câștigat din nou”. Își numește colegii din PNL „globaliști neomarxiști”

Crin Antonescu recunoaște că Nicușor Dan este un președinte legitim, dar spune că „rețeaua securisto-propagandistică din spatele lui a câștigat din nou”

„Cel mai important pas pe care vor trebui să îl facă Guvernul şi instituţiile cheie din România va fi să îşi demonstreze angajamentul faţă de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept şi independenţei justiţiei. Aceasta necesită un număr de paşi urgenţi pe care vor trebui să îi facă Guvernul şi Parlamentul”, se arată în proiectul raportului care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană.

Conform proiectului, CE face o serie de recomandări care vor rezuma reformele specifice de care este nevoie pentru a se menţine progresul înregistrat sub MCV.

În plus, Comisia Europeană ar putea adopta în acest an un nou raport MCV privind România care să analizeze dacă îngrijorările legate de respectarea statului de drept şi independenţa justiţiei au primit răspuns adecvat, precum şi dacă este respectată separaţia puterilor în stat.

„Având în vedere incertitudinile actuale, Comisia va adopta un nou raport în cadrul MCV privind România până la sfârşitul anului 2012. În acest raport se va constata dacă îngrijorările exprimate privind respectarea statului de drept şi independenţa sistemului judiciar au primit răspuns adecvat şi dacă respectarea principiului democratic al separării puterilor în stat a fost restabilită. Comisia va monitoriza progresele cu atenţie, prin intermediul unor misiuni regulate, dar şi printr-un dialog strâns cu autorităţile din România şi din statele membre”, se arată în proiectul raportului, obţinut de MEDIAFAX şi care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană.

MCV a fost instituit în 2007, la momentul aderării României la UE, ca instrument care să asigure monitorizarea continuării reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. Anual, Comisia a prezentat un raport în luna iulie, care era precedat de un raport intermediar în februarie. În acest an, a fost prezentat raportul intermediar din februarie, iar miercuri urmează să fie adoptat şi dat publicităţii raportul anual. În aceste condiţii, o eventuală decizie a CE de a adopta un nou raport în acest an ar fi o premieră.

În introducerea proiectului de raport ce urmează să fie prezentat miercuri se menţionează faptul că în ultimii cinci ani ai funcţionării MCV au fost perioade de progres şi de regres, însă acest raport este adoptat într-o perioadă „când sunt ridicate îngrijorări serioase cu privire la respectarea statului de drept şi independenţa sistemului judiciar din România”.

Potrivit proiectului raportului, „Comisia consideră că măsurile recente ale Guvernului României ridică serioase îngrijorări privind respectarea acestor principii fundamentale”.

„Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic mult prea polarizat în care neîncrederea între entităţile politice şi acuzaţiile reciproce sunt o practică obişnuită; cu toate acestea, contextul politic nu poate explica natura sistematică a unora dintre măsurile menţionate. În timp ce unele acţiuni pot fi parţial explicate prin această polarizare politică, au ridicat totuşi şi îndoieli serioase privind angajamentul pentru respectarea statului de drept sau înţelegerea importanţei statului de drept într-un sistem democratic pluralist. Provocările politice pentru deciziile judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, inversarea unor proceduri bine stabilite şi îndepărtarea unor elemente cheie pentru separaţia puterilor în stat au pus sub semnul întrebării angajamentul Guvernului pentru respectarea statului de drept şi un sistem judiciar independent”, se arată în textul proiectului de raport.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază că „este în mod deosebit extrem de îngrijorată de semnalele referitoare la manipulări şi ameninţări care afectează unele instituţii, membri ai sistemului judiciar şi în cele din urmă au un impact serios asupra societăţii ca întreg”.

Totodată, Comisia Europeană consideră, potrivit proiectului de raport, că „evenimentele recente subliniază îngrijorările privind caracterul ireversibil şi sustenabil al reformelor”.

„România trebuie să reinstaureze respectarea statului de drept, incluzând şi funcţionarea independentă a sistemului judiciar. Încrederea partenerilor europeni în România va fi recâştigată numai când se va dovedi că statul de drept este deasupra intereselor de partid, că toate părţile demonstrează respect deplin pentru funcţionarea sistemului judiciar, inclusiv la nivel constituţional, iar reformele sunt ireversibile. Pentru aceasta sunt necesare acţiuni legale, precum şi un angajament politic pentru respectarea statului de drept care a lipsit din deciziile recente”, se menţionează în proiectul de raport.

„Controversele privind măsurile recente ale Guvernului sunt un pericol serios pentru progresele înregistrate în ultimii cinci ani”, se afirmă în text.

„În timp ce acest raport analizează ultimii cinci ani ca un întreg, controversele actuale sunt un pericol serios pentru progresele reuşite în întreaga perioadă şi ridică serioase semne de întrebare cu privire la viitorul unor reforme deja lansate”, se arată în recomandările cuprinse în proiect.

În text este menţionată apoi o listă de recomandări specifice de „remediere a situaţiei actuale şi care să ajute la restaurarea respectului pentru principiile care sunt elemente cheie ale democraţiei europene”.

„Guvernul român s-a angajat să acţioneze rapid pentru reinstaurarea respectării statului de drept în linie cu lista de recomandări de mai jos”, se mai menţionează în proiectul de raport.