Crin Antonescu a respins ideea că respingerea proiectului de lege privind Roşia Montană de către Parlament îl va face pe acesta responsabil pentru eventualele despăgubiri cerute în instanţă de către compania canadiană Gabriel Resources. „Contractul nu este problema Parlamentului, este problema celor care l-au semnat”, a argumentat liberalul.
El a spus că proiectul ar putea fi pus în aplicare pe viitor dacă sunt respectate trei condiţii. „Prima este să ştim exact despre ce este vorba acolo. N-am vorbit niciodată despre ce este acolo: aur, argint, nichel? (…) În al doilea rând, sunt condiţiile majore de mediu. Deşi respect dorinţele celor de la Roşia Montană, nu pot accepta ideea ‘eu îmi iau răspunderea să contaminez mediul’. Nu suntem o ţară bananieră. Trei: care este beneficiul statului român şi al românilor din această chestiune. Nu sunt de acord să ne uităm la aurul de acolo ca la muzeu, fără să-l exploatăm dar, oricât de semnificative ar fi locurile de muncă pentru o anumită perioadă, trebuie să punem şi acest lucru în balanţă”, a susţinut preşedintele Senatului.
O altă chestiune ce-l preocupă este cea a exproprierilor din zonă. „Aseară, premierul a fentat puţin discuţia despre exproprieri pentru că vorbim de cedarea de către statul român a acestui drept de expropriere al statului către o companie privată”, a afirmat Antonescu precizând că acest lucru contravine Constituţiei, fapt menţionat în observaţiile făcute de către Ministerul Justiţiei şi inacceptabil din perspectiva PNL.
El a contestat aserţiunile potrivită cărora opoziţia sa la proiectul de lege trimis la Parlament ar avea la bază considerente electorale arătând că întreaga campanie politică şi mediatică declanşată împotriva sa ar putea să lase urme asupra popularităţii sale. „Protestul de la Roşia Montană este dirijat în mod absurd împotriva mea”, a exemplificat Antonescu.
Întrebat ce le transmite minerilor care s-au blocat în subteran la Roşia Montană, preşedintele Senatului a răspuns: „Le spun că nu ne sunt indiferenţi, că nu este nevoie de gesturi extreme, că discuţiile se pot purta în condiţii de normalitate (…) Nu putem rezolva nimic prin proteste extreme şi îi rog să-şi susţină punctele de vedere prin reprezentanţii lor”.