„Regimul Traian Băsescu a însemnat prezidenţializarea anticonstituţională a regimului politic, a însemnat anexarea Guvernului la Palatul Cotroceni, a însemnat scoaterea Parlamentului prin intermediul majorităţii de atunci din circuitul deciziei şi dezbaterii democratice„, a spus Antonescu.
El a susţinut că fenomenul de corupţie a fost patronat de autorităţile regimului Traian Băsescu, iar acest fapt a devenit regulă şi caracteristica domninantă a acelei perioade.
„Interesul naţional al României a fost nu lăsat pe planul doi, neglijat, prost reprezentat, ci cu bună ştiinţă sacrificat din interese partizane, ale aceluiaşi grup adunat în jurul lui Traian Băsescu, indiferent că cei din grup s-au numit Emil Boc, Elena Udrea, Roberta Anastase sau Vasile Blaga”, a susţinut Antonescu.
El a spus că în 2010 a devenit foarte clar că viaţa politică din România a devenit o situaţie excepţională în rău.
„Excepţionalul situaţiei politice în 2010 a fost că încet, uneori violent, regulile de stabilitate ale democraţiei au fost încălcate. Agentul principal, liderul acţiunilor care au dus la această depreciere de maximă gravitate a sistemului democratic, a funcţionării Guvernului, a instituţiilor în România, a fost din păcate tocmai cel chemat prin vot şi atribuţii să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor, la păstrarea echilibrelor democratice (…) a fost Traian Băsescu”, a mai susţinut Antonescu.
Pe de altă parte, Antonescu a arătat că cea mai importantă bătălie a PNL nu a fost cea împotriva regimului Traian Băsescu, ci aceea pentru menţinerea şi păstrarea identităţii şi a principiilor liberale în interiorul USL.
„Cred că cea mai importantă dintre bătăliile pe care le-am avut de dus în această perioadă nu a fost nici măcar aceea împotriva unui regim agresiv şi lipsit scrupule ca regimul Traian Băsescu, ci a fost lupta pentru ca în interiorul USL să ne păstrăm identitatea şi principiile„, a spus Antonescu.
El a arătat că întrebarea cheie este dacă PNL are acum aceeaşi identitate, scopuri şi principii ca înainte de a intra în USL şi a subliniat că răspunsul său este, evident, unul pozitiv.
„Cea mai importantă chestiune a bilanţului nu e că avem azi 150 de parlamentari, de la 77, că avem 13 preşedinţi de CJ de la 4, că azi suntem la guvernare şi atunci nu eram, ci întrebarea cheie este dacă PNL, aşa cum îl cunoaşte istoria, românii, este în continuare el însuşi, are aceeaşi identitate, aceleaşi scopuri, aceleaşi principii”, a adăugat Antonescu.
Antonescu a spus că argumentele în favoarea răspunsului său afirmativ ţin de faptul că PNL a intrat şi funcţionează în USL ca într-o mare alianţă politică stânga-dreapta pe baza unei parităţi cantitative şi simbolice.
„PNL nu a fost pus în poziţia de vioara a doua a acestei coaliţii nici din punct de vedere al aritmeticii, atitudinii, nici al percepţiei partenerilor noştri, al alegătorilor”, a subliniat preşedintele PNL.
Liderul PNL a apreciat că USL s-a dovedit cea mai de succes construcţie politică de după perioada comunistă, iar PNL a realizat în cadrul USL cele mai bune scoruri ale sale pe marii indicatori de performanţă electorală.
„PNL şi-a dublat numărul de parlamentari, şi-a crescut numărul de primari, are cea mai spectaculoasă creştere la CJ. PNL are în jurul a o treime din administraţia publică locală, o treime din Parlament”, a mai spus Antonescu.
Liberalii s-au reunit astăzi, în cea de-a doua zi de Congres, pentru a-şi alege noua conducere. Crin Antonescu este singurul candidat la şefia PNL, acestea urmând să ceară, fără emoţii, votul pentru un nou mandat în fruntea formaţiunii liberale. Antonescu şi-a depus candidatura împreună cu lista de 15 vicepreşedinţi executivi, secretarul general şi prim-vicepreşedintele.