Povestea a devenit rapid virală, iar reacțiile din partea altor români nu au întârziat să apară, reflectând realitățile și frustrările comune în ceea ce privește piața muncii din România. În relatarea sa, antreprenorul a explicat cât de greu este să aduni o echipă dedicată și muncitoare.
„Încerc de câțiva ani să adun o echipă de oameni buni, muncitori și care să lucreze ca o echipa. Nu vă voi spune domeniul însă pot spune că nu am pe nimeni în companie cu un salariu mai mic de 8.500 de lei net. Fac recrutări continuu pentru că mă lovesc de câteva aspecte foarte interesante, dar negative.
Mai ales în rândul celor de până în 30 de ani, există o silă generală în a învăța, în a se dezvolta profesional. Iresponsabilitatea, lipsa de asumare se ridică la un nivel extraordinar – un fel de furăm munca și trece ziua, ne luăm banii! Confirmă venirea la interviuri dar nu se prezintă la interviu, aici vorbim despre 80 la sută din interviuri. Dacă eu lipsesc trei zile, în două din ele unii angajați nu mai fac nimic. Salariul net de 8.500 de lei este pentru cei cu o experiență de până în cinci ani și pachetul oferit conține și o cotă din încasări, dacă se respectă termenele de livrare, mai ales că acolo avem penalități mari. Media veniturilor angajaților este de 13.500 lei”, scrie patronul, potrivit Adevărul.
Mai multe reacții din partea tinerilor au venit în sprijinul antreprenorului, deși multe dintre acestea aveau o abordare diferită. Unii tineri au explicat că nu se simt apreciați și, prin urmare, nu sunt motivați să depună eforturi suplimentare la locul de muncă.
„Am observat că dacă ești mai bun decât majoritatea din firmă, primești mai mult de lucru pe aceiași bani. Alții sunt mediocri sau jalnici și iau același salariu cu tine. E deprimant”, crede un român.
O altă tânără spune că noii veniți în firma sa câștigă mai mult decât ea, chiar dacă ea este cea care îi învață să se adapteze nevoilor firmei. Când ești deștept și lucrezi pe rupte nu îi pasă nimănui, se plânge aceasta.
„Făceam 150 la sută din treabă, făceam training și ajutam colegii noi în fiecare zi, orice problemă găseam, o rezolvam și o împărtășeam cu colegii. Când pleca șeful în concediu, eu îi făceam treaba: rezolvam problemele care veneau pe mail, țineam legătura între echipă și management, scoteam rapoarte, împărțeam responsabilitățile pentru colegii mei ca să fie toți mulțumiți. Totul pe minimum pe economie. Și care a fost răsplata? Mărire 100 de lei la 6 luni, promisiunea că avansez (dar când aplicam la alte poziții eram respinsă că nu am experiență). După un an și jumătate… nu mai ajut pe nimeni. Apare o problemă? O semnalez și aștept să găsească șefii o soluție, îmi beau cafeluța liniștită și apoi fac 100 la sută din treabă, nici 1 la sută în plus, dar așa de bun simț să nu trag totuși firma în jos”, susține o tânără.
Un alt tânăr spune că peste tot unde a lucrat a devenit nepăsător față de firmă, odată cu trecerea timpului.
„Managementul știe cine muncește cu adevărat și cui ii pasă cu adevărat, însă nu face nimic în plus pentru a-i ține pe aceștia și a-i face să se simtă apreciați”, adaugă acesta.
Citeşte şi: Codul Muncii 2025. Până când îți poți lua zilele de concediu rămase de anul trecut