Antreprenoriatul feminin – Resursa strategică ce poate transforma economia României

Totodată, rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 26,9%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, punând o presiune semnificativă asupra sistemului de asigurări sociale. La acest context se adaugă cele 1,4 milioane de femei casnice, o forță de muncă nevalorificată, în special în mediul rural, unde multe dintre ele sunt implicate în agricultura de subzistență.

Cu toate aceste provocări, există o resursă strategică insuficient valorificată, dar capabilă să redefinească viitorul economic al țării: antreprenoriatul feminin.

Performanțele economice ale României în 2024 indică nevoia urgentă de soluții inovatoare. Cu o creștere economică modestă de 1,7% în prima jumătate a anului, deficite record și o infrastructură inadecvată, economia are nevoie de motoare alternative de creștere. Antreprenoriatul feminin – cu toate provocările și potențialul său – reprezintă o soluție tangibilă pentru stimularea inovației și dezvoltării sustenabile.

De ce este antreprenoriatul feminin o oportunitate strategică?

O analiză recentă oferită de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), fundamentată pe datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) la finalul lunii octombrie 2024, relevă o creștere de 21,6% în numărul femeilor asociate sau acționare în ultimii cinci ani, ajungând la 618.098 în 2024. Cu toate acestea, ponderea lor procentuală a scăzut de la 37,4% în 2019 la 36,45% în 2024, semnalând o nevoie acută de politici publice mai coerente.

Distribuție regională și contrastul economic

Capitala și județele Cluj și Timiș rămân lideri ai antreprenoriatului feminin. Bucureștiul ocupă prima poziție, cu 135.746 femei asociate/acționare (35,4% din total), urmat de Cluj (34.063) și Timiș (27.305). Totuși, regiunile mai puțin dezvoltate, precum Covasna, Ialomița și Tulcea, au valori considerabil mai mici, subliniind nevoia unor intervenții strategice pentru reducerea decalajelor economice regionale.

Provocări persistente și oportunități nerealizate

Începând de la accesul limitat la finanțare până la lipsa unor rețele solide de mentorat, antreprenoarele din România se confruntă cu provocări care le subminează contribuția la economia națională. De exemplu, doar 2% din finanțările de capital de risc din Europa merg către startup-uri conduse de femei, în ciuda dovezilor că aceste afaceri au performanțe superioare celor fondate exclusiv de bărbați.
La nivel global, promovarea egalității de gen ar putea adăuga până la 12 trilioane de dolari la PIB-ul mondial până în 2025, conform McKinsey Global Institute. Acest exemplu internațional este un semnal de alarmă pentru România: antreprenoriatul feminin trebuie tratat ca o prioritate strategică.

Soluții pentru valorificarea antreprenoriatului feminin

Subvenții și granturi dedicate – finanțări speciale pentru startup-uri conduse de femei, mai ales în regiunile defavorizate.
Educație și mentorat – dezvoltarea unor programe naționale de mentorat care să conecteze femeile antreprenor cu lideri consacrați din diverse industrii.

Inovație digitală – crearea de programe pentru creșterea competențelor digitale ale femeilor și tinerilor, sincronizate cu cerințele pieței.
Promovarea echității salariale – reducerea diferențelor salariale în companiile din mediul privat prin politici publice.

Rolul femeilor antreprenor în revitalizarea economiei

Prin diversitatea sectoarelor în care activează – de la comerț și servicii la tehnologie și energie verde – femeile antreprenor aduc o perspectivă unicat și generează soluții inovatoare. Afacerile lor creează locuri de muncă, contribuie la stabilitatea comunităților locale și oferă exemple de succes pentru viitoarele generații.

O resursă strategică pentru un viitor mai sustenabil

România are acum oportunitatea de a include antreprenoriatul feminin într-un plan național de dezvoltare economică sustenabilă. Cu politici publice eficiente, sprijin financiar și rețele de mentorat, femeile antreprenor pot deveni un vector pentru transformarea economică a țării.

„Pentru ca acest potențial să devină realitate, este esențial să asigurăm un mediu economic incluziv și accesibil, în care femeile să poată contribui la construirea unei economii mai echilibrate și mai sustenabile. Schimbarea începe cu recunoașterea adevăratului potențial al femeilor – nu ca excepții, ci ca parte firească a unei societăți care privește înainte. Fără curajul de a rupe lanțurile prejudecăților, fără accesul egal la decizie și influență, visul unei economii incluzive și sustenabile va rămâne o promisiune neîmplinită. Este timpul să îmbrățișăm o viziune mai clară, mai profundă, în care femeile sunt motorul progresului, liderii care pot deschide noi drumuri și vocea unei transformări autentice”, afirmă Cristina Chiriac, președintele CONAF.

România își poate redefini viitorul economic dacă recunoaște și valorifică forța antreprenoriatului feminin. Transformarea acestei oportunități într-o realitate concretă nu ține exclusiv de politici publice sau programe dedicate, dar și de asumarea unei viziuni clare: aceea că o economie incluzivă este o economie mai puternică.

Cu toate acestea, observăm o deteriorare a modului în care este percepută femeia în societatea românească. Declarații publice cu valențe discriminatorii și stereotipuri perpetuate încă din educație afectează grav progresul egalității de gen. Procentul femeilor în Parlament rămâne unul dintre cele mai scăzute din Europa, cu doar 21,72%, iar reprezentarea lor în actul decizional este, de multe ori, simbolică.