Anunţ BNR despre banii românilor în ziua în care Klaus Iohannis a părăsit Cotroceniul. Mugur Isărescu anunţă şedinţă importantă vineri

BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate în ședința pe care o va avea în 14 februarie, arată un raport transmis miercuri de economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu. „ Ne așteptăm ca BNR să continue relaxarea monetară și să reducă dobânzile abia din august 2025 și să ofere apoi trei reduceri cheie de câte 25 de puncte de bază, ducând rata cheie la 5,75% până la sfârșitul anului 2025”, spune Dascălu.

Anunţul alarmant de la BNR despre banii românilor. Ce se întâmplă de mâine cu euro şi dolarii

El vorbește în raportul său și de riscurile venite din partea evoluțiilor fiscale și politice care ar putea deraia acest calendar al politicilor monetare. De asemenea, raportul BCR mai sugerează că instituția condusă de Mugur Isărescu ar putea revizui în sus prognoza de inflație pe termen scurt (în actuala prognoză, inflația va coborî la finalul anului la 3,7%).

Iată cotațiile BNR de miercuri, 12 februarie 2025:

Alte articole

BNR, anunţ de ultimă oră despre euro ţinuţi de români la saltea, veştile sunt îngrijorătoare

Veste bună de la BNR pentru rezervele românilor. Aurul a ajuns la un maxim istoric

Euro: 4.9770 (-0.0001)
Dolarul american: 4.7980 (-0.0264)
Lira sterlină: 5.9687 (+0.0045)
Francul elvețian: 5.2633 (-0.0261)
Gramul de aur: 444.7316 (-5.5671)

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 5,93%. Indicele ROBOR la 3 luni este cel în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei.

Indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 6,00%

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

IRCC va fi 5.66% în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 martie 2025. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a scăzut de la 5,86%.

IRCC este calculat în funcție de dobânda medie la care se împrumută băncile între ele și este aplicat cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. Indicele este stabilit zilnic de BNR, ca medie aritmetică a cotațiilor folosite de zece bănci selectate de Banca Națională.

BCE prelungește linia de lichiditate pentru BNR: România poate împrumuta până la 4,5 miliarde euro

Banca Centrală Europeană (BCE) a convenit reînnoirea aranjamentului-cadru privind furnizarea de lichiditate în euro pentru Banca Națională a României (BNR), prin intermediul unei linii repo. Acest mecanism de finanțare va fi disponibil până la 31 ianuarie 2027, cu posibilitatea de prelungire.

Liniile repo sunt instrumente utilizate de BCE pentru a sprijini băncile centrale naționale din afara zonei euro, asigurându-le acces la lichidități în momente de volatilitate economică sau financiară. Aceste mecanisme au rolul de a preveni tensiunile de finanțare pe piețele internaționale și de a limita efectele adverse asupra stabilității financiare.

Anunţul BNR despre bugetul pe 2025. Consilierul principal al lui Mugur Isărescu, Adrian Vasilescu, anunţă ce-i aşteaptă pe români

Prin noul acord, BNR poate accesa până la 4,5 miliarde de euro, garantând în schimb active considerate adecvate de către BCE. Acest mecanism va permite băncii centrale din România să gestioneze mai eficient eventualele presiuni din piața valutară, oferind stabilitate suplimentară sistemului bancar autohton.

Accesul la o astfel de facilitate repo este un semnal important pentru investitori și piețele financiare, indicând că România dispune de mecanisme solide pentru a preveni șocurile de lichiditate. De asemenea, acest aranjament consolidează încrederea în politica monetară a BNR și oferă o plasă de siguranță în cazul unor turbulențe economice majore.

În contextul economic actual, în care inflația rămâne o provocare la nivel european, iar piețele financiare sunt influențate de deciziile marilor bănci centrale, prelungirea acestei facilități repo arată angajamentul BCE de a menține stabilitatea regiunii.

O linie repo presupune furnizarea de lichiditate în euro de către BCE către o bancă centrală străină, în schimbul unor garanții adecvate. Practic, BNR poate accesa fondurile necesare pentru a gestiona cererea de lichiditate în euro din partea instituțiilor financiare românești, fără a fi nevoie să apeleze la rezervele sale valutare.

Măsura este cu atât mai importantă cu cât instabilitatea piețelor internaționale și volatilitatea cursului de schimb pot influența economia României. Cu această facilitate repo în vigoare, riscurile legate de lipsa de lichiditate în euro sunt diminuate considerabil.

Decizia BCE de a menține acest sprijin pentru România reflectă relația de cooperare strânsă dintre instituțiile europene și BNR, în contextul unei piețe financiare globale aflate în continuă schimbare.

Economistul șef al ING Bank România, Valentin Tătau se așteaptă ca inflația să încheie anul la 4,7% iar dobânda de politică monetară să coboare la 6%.

Cu riscuri destul de mari la orizont atât pentru inflație, cât și pentru activitatea economică, BNR va adopta cel mai probabil o atitudine prudentă.

Există multă incertitudine în piață: de la durata plafonării prețurilor la energie, la presiunile fiscale și cele inflaționiste, venite din transmiterea în prețuri a unor taxe și impozite.

Activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1 la sută în precedentele trei luni. Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, mai spun oficialii BNR.

În luna octombrie, vânzările cu amănuntul, dar mai ales cele auto-moto și-au accelerat creșterea în termeni anuali, iar dinamica anuală a serviciilor prestate populației a revenit în teritoriul pozitiv, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în termeni anuali. Noile evaluări reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior.

BNR mai arată că incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile implementării din debutul acestui an a pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent, mai spun bancherii centrali.