Anunţ bombă! Se schimbă vârsta de pensionare! Toţi pensionarii au nevoie de acest document. Vezi când ieşi la pensie

Conform unei decizii luate de Guvernul Dăncilă prin Ordonanță de Urgență, vârsta de pensionare a femeilor s-a schimbat!

Potrivit Capital, modificărilor aduse vineri, Legii nr. 53/2003, din Codul Muncii, femeile au posibilitatea de a opta în scris pentru continuarea activităţii până la vârsta de 65 de ani, fără încetarea contractului de muncă, în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale.

În prezent, contractul individual de muncă încetează de drept la momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, respectiv vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare.

Ordonanţa de urgenţă va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Alte articole

Cu cât vor creşte pensiile de la 1 ianuarie 2025. Anunţ de ultimă oră făcut de Simona Bucura-Oprescu

Pensia de urmaș. Cum se calculează și cine beneficiază de ea. S-a schimbat legea!

Ce document trebuie să trimită pensionarii pentru a nu-și pierde dreptul la pensie: 

Pensionarii trebuie să trimită acest document, dacă nu vor să rămână fără pensie! Ce este „certificatul de viață” și până când poate fi transmis

Pensii 2019. Conform Legii Pensiilor, pensionarii vor fi nevoiți să trimită autorităților, de două ori pe an, un „certificat de viață”. Documentul trebuie depus doar de pensionarii români, cu domiciliul în afara țării.

Pensionarii români care trăiesc în străinătate sunt nevoiți să dovedească, de două ori pe an, că nu au murit, prin certificatul de viață. 

„Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă”, se arată la alin. (5) al art. 102 din noua lege a pensiilor.

Legea prevede și obligația beneficiarului de a suporta cheltuielile de transfer al drepturilor bănești.

„Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr.197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii. Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.”

CALCULATOR PENSII 2019. Verifică simplu, cu un click, când vei ieşi la pensie. Ce se întâmplă cu pensionarea anticipată

Aplicația gratuită a CNPP poate fi găsită aici, iar pentru a afla data pensionării trebuie introduse data nașterii și sexul. Pentru a fi mai ușor de înțeles, vom lua un exemplu pur teoretic al unei femei născute la data de 10 ianuarie 1977.

1. În primul câmp al aplicației se introduce data nașterii, iar în al doilea – sexul (10.01.1977, respectiv F – feminin, în cazul nostru).

2. În al treilea câmp trebuie introdus textul de securitate afișat în dreptunghiul verde (acesta este generat aleatoriu la fiecare utilizare a aplicației).

3. După introducerea informațiilor în cele trei câmpuri diferite, trebuie apăsat butonul „Calculează”. Apoi, răspunsul dorit apare mai jos. În cazul nostru, femeia născută pe 10 ianuarie 1977 poate să se pensioneze anticipat din ianuarie 2035 (cu vechime minimă de 43 de ani și pensie întreagă), anticipat parțial – tot din ianuarie 2035 (cu vechime minimă de 35 de ani și penalizare la pensie) și pentru limită de vârstă – din ianuarie 2040 (cu vechime minimă de 15 ani și pensie întreagă).

Aplicația calculează data pensionării anticipate, anticipate parțiale sau pentru limită de vârstă strict pentru condiții normale de muncă. Persoanele care au lucrat în condiții mai grele se pot bucura, conform legislației, de reduceri ale vârstei standard de pensionare. 

Pensie anticipată parţială. Condiţiile în care te poţi pensiona mai repede

Pensia pentru limită de vârstă. Cine se poate pensiona anul acesta

Vârsta de pensionare în acest moment este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. Cu precizarea că peste tot în lume, inclusiv la noi, există tendinţa de creştere a limitei de vârstă, ca urmare a creşterii speranţei de viaţă.

Cei care vor să iasă la pensie anticipat, pot afla şi ei tot pe site-ul Casei de Pensii care e anul în care se pot retrage din câmpul muncii. Atenţie, însă, la pensia anticipată parţial când riscaţi să aveţi la bătrâneţe un venit şi cu 45% mai mic decât vi s-ar fi cuvenit în mod normal la o pensionare la limită de vârstă.

În cazul în care vă gândiţi la o pensie privată, e necesar să economisiţi aproximativ 90 de euro pe lu­nă timp de 45 de ani, pentru o pensie de 1.000 de euro pe lună, pe care aţi încasa-o timp de 15 ani după pensionare. Altfel spus, trebuie să faceţi aceste economii de la 20 de ani până la 65 de ani, pentru a putea strânge 185.000 euro.

Vârsta standard de pensionare este 62 ani şi 2 luni, iar stagiul complet de cotizare de 32 ani şi 6 luni. Prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani rezultă că, începând cu împlinirea vârstei de 57 de ani şi 2 luni, persoana în cauză va putea solicita pensia anticipată, însă doar dacă la momentul solicitarii, va face dovada realizării unui stagiu de cotizare de cel puţin 40 ani şi 6 luni (32 ani şi 6 luni/stagiul complet de cotizare prevăzut de lege + 8 ani). 

Actele necesare solicitării pensiei anticipate, după caz:      

• cerere pentru înscrierea la pensie anticipată (anexa nr. 6 la norme);      

• carnetul de muncă (original şi copie);      

• carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie);       

• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original şi copie);      

• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;       

• actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie;      

• livretul militar (original şi copie);      

• diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;      

• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;      

• adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);      

• adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite şi speciale , în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);      

• procura specială pentru mandatar, original şi copie;    • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;      

• dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original), cu excepţia celor care, potrivit legii, au dreptul să cumuleze veniturile aferente acestei categorii de pensii cu alte venituri;      

• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Curtea Constituţională a amânat pentru 27 februarie sesizarea PNL şi USR referitoare la Legea privind sistemul public de pensii

Potrivit sesizării, dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului, susţin semnatarii.

PNL şi USR mai susţin că prin lege este instituită o discriminare nejustificată între persoanele cu dizabilităţi care urmează să beneficieze de pensie, fiind aplicată o măsură de reducere a stagiului de cotizare minim doar pentru o anumită categorie de persoane şi nu pentru toţi cetăţenii cu nevoi speciale.

Conform semnatarilor sesizării, este instituită şi o condiţie obligatorie pentru persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate de a îndeplini un stagiu minim de cotizare de minimum 15 ani, fapt care generează situaţii în care persoanele în cauză sunt discriminate şi supuse unui dublu standard.

„Dispoziţia criticată prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate, cuprinsă în dispoziţiile art. 25 alin .(1) din Legea privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaţilor la data de 20 decembrie 2018, este următoarea: ‘contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal’. Plata contribuţiilor către bugetul de asigurări sociale nu este în sarcina salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, ci este o sarcină fiscală ce incumbă strict angajatorului, iar instituţia care verifică corectitudinea şi îndeplinirea sarcinii fiscale prin efectuarea plăţilor pentru contribuţiile reţinute de la angajat, de către angajator, este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”, se menţionează în textul sesizării la CCR.

Semnatarii mai susţin că, „practic, salariatul, titular al dreptului la pensie, nu are nicio obligaţie de colectare fiscală, sarcina de efectuare a plăţii contribuţiei de asigurări sociale revenind angajatorului, în consecinţă, efectuarea plăţii acestor contribuţii de asigurări sociale nu poate fi o condiţie în naşterea şi exerciţiul dreptului constituţional la pensie”.

„Impunerea unei noi condiţii de validitate a dreptului la pensie, în afara celor existente în legea în vigoare, respectiv îndeplinirea unui stagiu de cotizare minim şi împlinirea vârstei de pensionare, constituie o încălcare a principiului legalităţii prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie care prevede că ‘în România supremaţia Constituţiei şi respectarea legii sunt obligatorii’. În temeiul acestei norme cu caracter de principiu deducem că orice reglementare adoptă Parlamentul României, în aplicarea marjei sale de apreciere, în domeniul sistemului public de pensii, trebuie să respecte dispoziţiile legale aflate în vigoare în care includem cele două condiţii menţionate, respectiv îndeplinirea unui stagiu minim de cotizare şi împlinirea vârstei de pensionare. Introducerea unui criteriu suplimentar, referitor la obligativitatea salariatului, titular al dreptului la pensie, să îndeplinească o condiţie care nu depinde de voinţa sa, respectiv aceea de a realiza plata efectivă a contribuţiilor sociale, sarcină care potrivit legii revine angajatorului, constituie, pe lângă cauza sa imorală, o încălcare flagrantă a dreptului fundamental la pensie”, au argumentat semnatarii sesizării.

Ei au adăugat că, „prin urmare, cei care au obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti contribuţiile de asigurări sociale sunt plătitorii de venituri, angajatorii, conform Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, şi nu salariatul, titular al dreptului la pensie”.

De asemenea, PNL şi USR consideră că şi art. 63 lit. a) din Legea privind sistemul public de pensii este neconstituţională deoarece contravine art. 47 alin. (2) din Constituţie privind dreptul la pensie.

„Conform textului de lege criticat, una dintre condiţiile pe care persoanele îndreptăţite trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a beneficia de pensia de invaliditate este aceea ca la data solicitării pensiei de invaliditate să fi realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, celelalte fiind să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare şi să aibă capacitatea de muncă diminuată din cauza unor accidente şi boli, cu sau fără legătură cu munca. (…) În speţă, prin condiţionarea acordării dreptului la pensia de invaliditate de realizarea stagiului minim de cotizare de 15 ani se poate ajunge la situaţia discriminatorie în care o persoană care şi-a pierdut capacitatea de muncă cu o lună înaintea îndeplinirii acestei condiţii, din motive ce nu-i sunt imputabile, să nu mai beneficieze de pensia de invaliditate şi nici măcar de pensia pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstei standard de pensionare”, consideră semnatarii.