Rezervele valutare la BNR au crescut în luna septembrie cu 5,3 miliarde euro, la un total de 59,23 miliarde euro, după ce România a primit o tranşă din PNRR şi, în plus, au intrat sume rezultate din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor.
Astfel, în cursul lunii septembrie, în rezervele de la BNR au intrat 7,32 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală totală de 3,25 mld. Euro, precum şi o tranşă din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă -PNRR- în sumă de aproximativ 2,7 mld. euro) şi din alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.
În acelaşi timp, din rezerve au ieşit 1,99 miliarde euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,87 miliarde euro.
În total, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2023 au fost de 65,11 miliarde euro, faţă de 59,85 miliarde euro la 31 august 2023.
Plăţile scadente în luna octombrie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 229 milioane euro, scrie Ziarul Financiar.
Plăţile scadente în luna octombrie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 229 milioane euro.
Fluxul net de investiţii străine directe în anul 2022 a înregistrat valoarea de 10,039 miliarde euro, arată datele publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR). Comparativ, potrivit raportului publicat de banca centrală pentru anul 2021, fluxul net de investiţii străine directe în anul 2022 a fost de 8,94 miliarde euro.
”Fluxul net de Investiţii Străine Directe în anul 2022 a înregistrat valoarea de 10,039 miliarde euro, din care: 7,896 miliarde euro – participaţii la capitalurile proprii (nivel rezultat prin însumarea aportului la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD, în valoare de 1,836,5 miliarde euro, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD în valoare de 6,059 miliarde euro); 2,143 miliarde euro – instrumente de natura datoriei în relaţia cu investitorii străini direcţi şi cu societăţile din cadrul grupului acestora, determinate prin diferenţa dintre datorii şi creanţe înregistrate”, arată datele BNR.
Soldul Investiţiilor Străine Directe la 31 decembrie 2022 a atins nivelul de 107,944 miliarde euro, din care: 76,57 miliarde euro – capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (70,9% din total sold ISD); 31,374 miliarde euro – instrumente de natura datoriei în relaţia cu investitorii străini direcţi şi cu societăţile din cadrul grupului acestora (29,1%).
Veniturile din Investiţiile Străine Directe realizate de nerezidenţi în anul 2022 au înregistrat valoarea de 12,169 miliarde euro, după cum urmează:
– Veniturile din participaţii la capital s-au situat la nivelul de 11,451 miliarde euro, fiind determinate ca diferenţă între profiturile după impozitare ce revin învestitorilor străini, în valoare de 14,682 miliarde euro, din totalul profiturilor obţinute de întreprinderile ISD şi pierderile ce revin acestora, în valoare de 3,231 miliarde euro, din totalul pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD în anul 2022.
– Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 718 milioane euro, calculate ca diferenţă între dobânzile primite de către investitorii străini direcţi pentru creditele acordate întreprinderilor deţinute în România şi dobânzile plătite de către aceştia pentru creditele primite de la aceste întreprinderi, atât direct, cât şi prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.
La 31 decembrie 2022, Germania a reprezentat principalul investitor străin în economia românească, menţinându-şi poziţia dominantă din perioada anterioară. Entităţile rezidente în această ţară deţin, atât în mod direct, cât şi prin intermediul filialelor şi sucursalelor firmelor germane din ţări intermediare, investiţii de 16,12 miliarde euro (14,9% din soldul total al ISD). Clasamentul ţărilor investitorilor finali este continuat de Austria (10,7%), Franţa (9,7%), Italia (7,8%), Statele Unite ale Americii (6,7%) şi Ţările de Jos (5,3%), fiecare dintre aceste ţări înregistrând un sold ISD de peste 5 miliarde euro.
Deşi ierarhia principalelor ţări partenere a rămas constantă în comparaţie cu anul 2021, se observă diminuarea contribuţiilor Italiei şi Statelor Unite ale Americii la totalul indicatorului, cu 0,1puncte procentuale., respectiv 1,1 puncte procentuale şi creşterea contribuţiilor Ţărilor de Jos şi Franţei, cu 1,5 puncte procentuale, respectiv 0,1 puncte procentuale. Prezenţa acestor fluctuaţii indică adaptări în strategiile investiţionale ale nerezidenţilor, reflectând, concomitent, evoluţiile economice specifice fiecărei ţări partenere.
Grupul celor şase ţări analizate contribuie în proporţie de 55,2% la soldul total ISD, în timp ce primele zece ţări, care deţin fiecare investiţii de peste 3 miliarde euro, au cumulat 68,9% din totalul aceluiaşi indicator, reliefând gradul ridicat de concentrare al investiţiilor.