Curs BNR 26 martie 2025: Leul românesc pierde teren masiv în raport cu dolarul american, dar şi cu euro. De asemenea, leul românesc a pierdut teren în raport cu moneda unică euro, cotată la 4,9761 lei româneşti, şi în raport cu francul elveţian, cotat la 5,2163 lei româneşti, dar a câştigat teren în raport cu lira sterlină, cotată la 5,9508 lei româneşti.
Preţul pentru un gram de aur a crescut cu aproape 1,3 lei, astfel că gramul de aur a ajuns să fie cotat la 448,2116 lei, cel mai ridicat nivel înregistrat din 25 februarie şi până în prezent.
Leul sub presiune: Analiștii financiari prezic deprecierea. Când va depăși pragul de 5 lei/euro?
Analiștii financiati de la CFA România spun că nu vom mai vedea pentru mult timp euro sub 5 lei. În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 94% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0306 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1015 lei pentru un euro.
Leul a reușit să reziste în ultimii ani, în ciuda pandemiei și a războiului, sub pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. BNR a avut o contribuție importantă la stabilitatea leului, ajutată de rezervele valutare masive pe care le deține (62,1 mld. euro la sfârșitul lui 2024) și pe care le folosește, la nevoie, pentru a descuraja traderii care ar vrea să speculeze o eventuală depreciere artificială a leului. Isărescu spune că, deși, la nivel practic, depășirea pragului de 5 lei nu s-ar resimți foarte mult în buzunarele românilor, totuși „nu este momentul” pentru o depreciere, având în vedere crizele prin care trece România.
Ce se va întâmpla în 2025 cu cursul euro-leu?
În 2025, leul s-ar putea deprecia, depășind pragul psihologic de 5 lei pe euro. Scenariul actual prevăzut de analiștii ING Bank pentru 2025 prevede o ușoară depreciere a leului, iar spre sfârșitul anului cursul ar putea ajunge la 5,05 lei/euro, potrivit estimărilor acestora.
Conform lui Mugur Isărescu, o posibilă depreciere a leului de mai puțin de 1% nu va afecta semnificativ populația, fiind vorba de o creștere infimă în raport cu euro. Acesta a dat ca exemplu abonamentele de telefonie, raportate tradițional în euro.
„Nu mai e niciun secret, bugetul a fost construit pe un curs de peste 5 lei pe euro. E posibil să se întâmple acest lucru, dar eu aș detensiona discuțiile legate de depășirea nivelului de 5 lei. Am citit atâtea lucruri, încât uneori m-am speriat. Adevărul este că de la 4,97 la 5 (n.red.: leu pe euro) e mai puțin de 1%. Ar putea crește prețul la telefonia mobilă, adică, în loc de 100 de lei, spre exemplu, abonamentul lunar va fi 101 lei”, a declarat Mugur Isărescu.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică rezultat dintr-un sondaj al Asociaţiei CFA România a scăzut, în luna februarie, cu 3,8 puncte, până la valoarea de 36,6 puncte, iar rata inflaţiei în următoarele 12 luni este anticipată la 4,85%.
„Pe fondul riscului de recesiune, şi a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere, şi în special componenta de condiţii curente au continuat să se reducă. Consistente cu această evoluţie sunt reducerea anticipaţiilor de creştere economică pentru anul curent precum şi majorarea anticipaţiilor privind deficitul bugetar”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Potrivit sursei citate, această situaţie s-a datorat în special scăderii puternice a componentei de condiţii curente, care s-a redus cu 10,4 puncte, până la valoarea de 45,9 puncte. În acelaşi timp, componenta de anticipaţii a rămas relativ constantă (-0,5 puncte).
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 39% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 72% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat faţă de exerciţiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,4% din PIB. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1,1%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.