Anunţ important privind noua programă pentru limba şi literatura română

„Eu, ca dascăl, trebuie să dau posibilitatea copiilor din clasa mea eterogenă să poată să vadă patru-cinci cărţi pe care eu, profesor, le recomand. El va citi sau va frunzări cărţile şi va şti că, din patru cărţi, una i s-a potrivit sau poate două”, spune profesorul universitar Mina Maria Rusu, inspector general în cadrul Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar.

Coordonatorul grupului de lucru din Ministerul Educaţiei adaugă că noua programă pentru limba română nu oferă doar o listă de cărţi şi autori, pe care elevii să o înghită pe nemestecate.

„Lista este o sugestie, aşa cum a fost concepută este la alegere, nu vreau să îl fac dependent pe profesor de un şablon. El, profesorul, este absolvent de filologie şi are totodată practică pedagogică. El ştie exact ce lectură le-ar plăcea copiilor lui şi pe aceea o va alege prima. Şi a doua va fi tot una de gustul copiilor. Aşa, uşor, uşor, cu lecturi plăcute, copiii vor descoperi plăcerea lecturii şi apoi ar putea citi şi o lectură mai dificilă. Mai mult, suportul după care citesc este diferit, poate fi chiar şi internetul. Nu trebuie să dau o listă pe care s-o înghită nemestecat. De aceea, învăţăm romanul şi nu pornim de la numele unui roman. Limba română este singura disciplină care îmbină rigoarea ştiinţei cu frumuseţea artei. Lectura în sens larg înseamnă literatură ştiinţifică, beletristică, SMS. Datoria mea de dascăl este să îl ajut pe elev să capete pasiune pentru citit şi să scrie corect, chiar dacă scrie un SMS sau lecţia de la geografie”, explică Mina Maria Rusu.

„Profesori precum «Domnul Trandafir» avem peste tot”

Profesorul care coordonează elaborarea programei pentru limba şi literatura română mai spune că acum se încearcă aducerea şcolii în realitate.

„Încă un exemplu, discuţia noastră este un narativ, dacă voi merge la Mircea Sântimbreanu, «Recreaţia mare», voi găsi un narativ, dar în literatură, în Dan Puric găsesc un narativ care merge spre explicativ-argumentativ, pe alte probleme de filosofie, dar este narativ. Până acum aţi ştiut că narativul aparţine doar literaturii. Acum încercăm să aducem şcoala în realitate, în normalitate. Când povestim ceva, narăm ceva. Există narativ descriptiv, nu numai literar. De exemplu, prospectul de la medicamente. Vorbim de narativul literar şi non literar. Citiţi un reportaj – este nonliterar. În narativ non literar nu avem personaj, ci participanţi. Textul multimodal stimulează imaginaţia. Ai un mesaj pe care îl construiesc în mai multe tipuri, de exemplu, caricatura cu mesaj cu sau fără cuvânt. Afişe, sloganuri, reclame, am combinaţie imagine şi text, text multimodal”, arată Rusu.

Potrivit noii programe, niciun text din manual nu se va cere ca atare la vreun examen, explică oficialul din Ministerul Educaţiei.

„Apoi, manualul este orientativ. Este o variantă de aplicare a programei. Noi hotărâm nişte variante, adică manuale, dar cine scrie? Profesorul. Cine girează? Universitarul. Profesori precum «Domnul Trandafir» avem peste tot, şi în rural şi în urban, de aceea fiecare are libertatea de a ajuta copii să iubescă lectura. S-a decis ca evaluarea manualelor să se facă cu admis sau respins. Admis înseamnă că a respectat programa. Putem avea toate manualele admise. Putem avea o piaţă foarte largă de manuale sau nu, Dar niciodată un text din manual nu se va cere ca atare la vreun examen, cu punct şi virgulă. Pentru narativul literar va fi «Baltagul» de Sadoveanu, acesta nu se va găsi aşa în subiectul de examen”, mai spune inspectorul general.

„Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport”

De exemplu, pentru clasa a V-a sunt propuse pentru ascultare ştiri, anunţuri, poveşti, poezii, ca punct de plecare pentru prezentări simple, descrieri, explicaţii, dialoguri.

„Interese şi atitudini faţă de lectură, asta mă interesează la clasa a V-a. Texte orale propuse pentru ascultare: ştiri, anunţuri, cântece pentru copii, poveşti şi poezii (pot fi folosite audiobookuri, înregistrări ale unor emisiuni sau lecturi orale realizate de profesor/actor şi/sau elevi). Tipuri de interacţiune propuse: prezentări simple pe teme date, povestiri, descrieri, explicaţii, conversaţii informale, dialoguri între doi participanţi”, explică Mina Maria Rusu.

Programa le sugerează profesorilor de gimnaziu să aleagă texte literare şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale (text integral sau fragment; fără definirea conceptelor).

Astfel, textele pot fi continue (alcătuite din enunţuri organizate în paragrafe): poezii, proză clasică şi contemporană, din literatura pentru copii, română şi străină, postări online, texte autobiografice, instrucţiuni sau discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendare, etichete, articole din DEX, precum şi texte multimodale: manualul, benzile desenate, mai arată inspectorul general.

Mina Maria Rusu precizează că pentru narativul literar şi descriptivul literar, se vor selecta, în primul rând, texte literare de bază, din operele autorilor clasici ai literaturii române.

„Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să sprijine formarea competenţelor specificate în programă. Textele selectate trebuie să respecte următoarele criterii: valoric, estetic, formativ şi adecvare la vârsta elevilor”, mai arată coordonatorul grupului de lucru pentru elaborarea programei la limba şi literatura română.

„A forţa un copil să înveţe va duce la paralizia culturală”

Rusu mai spune că a forţa un copil să înveţe duce la paralizie culturală, iar respingerea unor materii de către elevi e greu de recuperat.

„Aş vrea să se înţeleagă foarte clar, nu lipseşte niciun autor. Ne gândim la mintea copilului de gimanziu. A forţa un copil să înveţe va duce la paralizia culturală. Să evităm malpraxisul profesorilor. Ce înveţi prost este foarte greu să dezveţi. Repingerea unor materii de către elevi este greu de recuperat”, precizează inspectorul general.

Mina Maria Rusu prezintă sugestiile de lectură pentru elevii de 12-15 ani.

„Aş vrea să vedem câteva exemple de sugestii. Spre exemplu, pe LIFT-2 (Cadru european pentru studiul literaturii în învăţământul secundar, n.r.) există un cadru de referinţă pentru predarea limbii române pentru elevii de 12-15 ani. Sunt patru niveluri pentru elevi, cărţi şi didactică. Haideţi să ne oprim la sugestiile privind cărţile.

Nivelul 1: Mihai Eminescu, Făt -Frumos din lacrimă (1870); Ioan Slavici, Zâna Zorilor (1872); Ion Creangă, Amintiri din copilărie (1881); Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor (1882); Arthur Conan Doyle, Ogarul din Baskerville (1892); Emil Gârleanu, Cea dintâi durere (1907); Tudor Arghezi, Cartea cu jucării (1931); J.K. Rowling, Harry Potter şi Piatra Filozofală (1997).

Nivelul 2: Mihail Sadoveanu,Ţara de dincolo de negură (1926); J.R.R. Tolkien, Hobbitul (1937); Ionel Teodoreanu, În casa bunicilor (1938); Radu Tudoran, Toate pânzele sus! (1954); Alexandru Mitru, Legendele Olimpului (1960); Vasile Voiculescu, Şarpele Aliodor/Ciorbă de bolovan (1966); Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă? (1967); Mark Haddon – O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii (2003).

Nivelul 3: Ioan Slavici, Popa Tanda (1881); I.L. Caragiale, Două loturi (1901); Barbu Delavrancea, Hagi Tudose (1903); Ionel Teodoreanu, La Medeleni (1925); George Orwell, Ferma Animalelor (1945); Anne Frank, Jurnalul Annei Frank (1955); Alexandru Mitru, Din marile legende ale lumii (1963); Horia Aramă, Planeta celor doi sori (1986).

Nivelul 4: Alexandru Odobescu, Doamna Chiajna (1860); Mihail Sadoveanu, Neamul Şoimăreştilor (1915); Mihail Sadoveanu, Baltagul (1930); Dalton Trumbo, Johnny Got His Gun (1939); Grigore Băjenaru, Cişmigiu &Co (1942); Antoine de Saint-Exupery, Micul Prinţ (1943); Constantin Chiriţă, Cireşarii (1964); Mircea Cărtărescu, Enciclopedia Zmeilor (2005).

Toate aceste lecturi sunt sugestii. Profesorii pot opta pentru unul sau niciunul dintre autori. Pot completa lista, pot face o listă nouă, am dat nişte sugestii”, a mai spus coordonatorul grupului de lucru.

Legat de ceea ce trebuie să facă profesorii de acum încolo, profesorul Mina Maria Rusu spune că, în primul rând, trebuie să citească programa.

„Profesorul, în primul rând, va citi programa de unul singur. Apoi, vor fi întâlniri metodice cu inspectorii care le vor explica. Cu programa în mână vor avea loc discuţii. Va exista un auxiliar pentru profesori, adică un ghid care să explice, ca în sugestiile metodologice. Ghidul reprezintă, de fapt, sugestii metodologice extinse. Profesorul va avea manualul aprobat, programa, ghidul, nişte iniţieri”, explică Rusu.

Ea adaugă că noua programă îi va responsabiliza mai mult pe profesori.

„Trebuie să înţelegem că ne aflăm într-un alt moment istoric, că nostalgiile sunt binevenite doar pentru uz personal, dar, pentru uzul colectivităţii, orice nostalgie te duce în trecut şi te transformă într-o instituţie anacronică. Noi suntem o instituţie inserată în acest prezent cu deschidere spre viitor. Această programă, această virtute o are. Este o programă coerentă, la care s-a muncit ca în ocnă. Îi sugerez, dar las profesorul să decidă. Suntem eterogeni, e normal să fim aşa, comozi, reticenţi, vizionari, alţii revoltaţi, unii cuminţi, obedienţi. Nu dorim uniformizare. Vrem să-i dăm profesorului ce i se cuvine, pentru ca apoi, când au rateuri (până acum le puneau pe baza programei, acum am făcut o programă deschisă), dacă vor mai fi rateuri, va fi timpul să le asume”, spune inspectorul general în cadrul Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar.

„Cei care predau se împart în trei categorii: funcţionari, profesori şi dascăli”

Mina Maria Rusu mai susţine că noua programă pentru limba şi literatura română le dă profesorilor posibilitatea să-şi redobândească demnitatea.

„Profesorul are libertate, noi l-am creditat, este omul sistemului. Îi spune elevului ce să facă… profesorul. Sunt sugestii, are reper un cadru general, dar îşi poate organiza lecţia aşa cum vrea, în funcţie de nivelul elevilor. Profesorii au posibilitatea să renoveze imaginea instituţională, să-şi redobândească demnitatea de dascăl. Cei care predau la clasă se împart în trei categorii: funcţionari – adică ne mulţumim să câştigăm un ban, profesori – adică oameni cuminţi, obedienţi şi dascăli – profesorii de vocaţie. Şi cum am spus, în sistemul naţional de învăţământ sunt mulţi «Domnul Trandafir»”, arată Rusu.

Ea precizează că programa de clasa a V-a urmează dinamica socială, istoria în care trăim, fiind corelată cu restul claselor de gimnaziu.

„Scopul literaturii de gimnaziu este unul fomativ, raportarea la modele, şi unul estetic crearea acelei emoţii estetice care produce apoi plăcerea lecturii. Din septembrie, intrăm cu clasa a V-a, avem o oră mai puţin pe săptămână. Programa de a V-a este în coerenţă cu celelalte clase, se raportează la profilului elevului absolvent de gimnaziu. Programa are o coerenţă pe parcursul întregii şcolarităţi. O nouă paradigmă educaţională urmează dinamica socială, istoria în care trăim. Nu mai poate fi aceeaşi cu cea după care învăţăm de 20 de ani. Este un reflex al dinamicii sociale”, mai spune coordonatorul grupului de lucru de la nivelul Ministerului Educaţiei.

Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română reprezintă oferta curriculară pentru clasele a V-a – a VIII-a. Conform Planului-cadru de învăţământ, aprobat prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016, limba şi literatura română are alocate patru ore pe săptămână, mai arată oficialul Ministerului Educaţiei.

„Concepţia acestei programe are în vedere următoarele documente: documentul de fundamentare a noului plan-cadru pentru gimnaziu (2016), recomandarea Parlamentului European vizând competenţele-cheie, cadrul european pentru studiul literaturii în învăţământul secundar, portofoliul european al limbilor. Programa de Limba şi literatura română respectă prevederea articolului 2 (3) din Legea nr. 1/5 ianuarie 2011, Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare: Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală. Disciplina Limba şi literatura română vizează construirea profilului absolventului de gimnaziu, având ca obiectiv atingerea unui nivel intermediar de deţinere a competenţelor-cheie; acesta se poziţionează logic în continuarea profilului de formare al absolventului de clasa a IV-a şi deschide perspectiva către profilul de formare al absolventului de clasa a X-a”, mai spune profesor universitar Maria Rusu.