Suedezii folosesc foarte rar numerar. Ca pondere din PIB, tranzacțiile în numerar în Suedia se situează la mai puțin de 1,5%, o scădere de peste 50%, față de 2001. Alături de Norvegia, Suedia are cel mai mic număr de bancomate pe cap de locuitor din Europa, a constatat Fondul Monetar Internațional.
În schimb, suedezii folosesc carduri și, din ce în ce mai mult, telefoanele mobile, pentru a-și efectua plățile. BankID, care este un cod de securitate legat de un ID oficial, poate fi folosit pentru a efectua plăți sau pentru a semna contracte. Poate fi folosit cu o amprentă pe ecranul unui telefon sau cu recunoaștere facială. Pentru că este înființat într-o sucursală a unei bănci, este foarte apreciat, mai ales de tinerii din Suedia.
O altă metodă de plată populară este Swish. Lansată în 2012 cu sprijinul a șase dintre cele mai mari bănci din Suedia, aplicația a făcut până acum peste un miliard de plăți și este folosită de peste 8,5 milioane de consumatori. Clienții pot trimite bani prietenilor sau pot plăti unor companii folosind coduri QR.
Avertisment BNR pentru românii cu bani cash la saltea. Ce trebuie să faceți obligatoriu cu numerarul
Dar, viteza schimbărilor tehnologice a creat breșe uriașe în securitatea online, pe care escrocii au învățat cum să le exploateze.
Țara în care banii cash aproape au dispărut. Infractorii au comis în total fraude în valoare de 543 de milioane de lire sterline (7,5 miliarde coroane suedeze) doar în anul 2023, potrivit poliției suedeze. Frauda online și infracțiunile digitale s-au dovedit a fi profitabile, bandele organizate reușind să fure 89 de milioane de lire sterline (1,2 miliarde coroane suedeze) în 2023, dublu față de pierderile din 2021.
În schimb, Emma Reynolds, noul secretar economic al Trezoreriei, a declarat în fața Parlamentului că nu există nicio șansă ca Regatul Unit să elimine prea curând numerarul, transmite BBC. Ea a spus că guvernul se concentrează pe asigurarea accesului tuturor oamenilor la numerar, inclusiv în noile centre bancare și pe îmbunătățirea abilităților digitale ale oamenilor.
Cash-ul este mijloc legal de plată în Marea Britanie, dar companiile nu sunt obligate să deservească persoanele care vor să plătească doar cu bancnote și monede. Unele țări, cum ar fi Australia, planifică reguli care ar obliga serviciile esențiale să accepte numerar. Reynolds a exclus o astfel de mișcare în Marea Britanie.
„Nu avem planuri de a reglementa afacerile – mari sau mici – pentru a le obliga să accepte numerar”, a spus ea.
Ea a spus că Regatul Unit „nu este nici pe departe” o societate fără numerar, dar abordarea fenomenului plăților digitale rămâne în atenția guvernului. Plățile cu cardul domină modalitățile de plată, iar consumatorii își folosesc din ce în ce mai mult smartphone-urile pentru a plăti.
Bancnotele și monedele au fost folosite într-o cincime din tranzacțiile din magazine, anul trecut, potrivit British Retail Consortium (BRC), deoarece cumpărătorii au descoperit că numerarul i-a ajutat să își facă bugetul mai bun. A fost al doilea an consecutiv în care utilizarea numerarului a crescut după un deceniu de scăderi.
„Când folosesc numerar, persoanele în vârstă au impresia că dețin controlul”, a spus un englez de 84 ani, care locuiește într-o suburbie a Londrei. „Tinerii vor îmbătrâni și ei într-o zi și pot avea aceleași probleme pe care le avem noi, ar putea începe să uite numerele unui PIN”, a spus el. Caroline Cawley a declarat că fiecare bănuț contează în viața ei.
„Numerarul este important din motive bugetare. Este mult mai ușor să țin cont de ceea ce ai dacă îl ai fizic în geantă”, a explicat ea.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, anunţă că la nivelul ministerului se fac analize care vizează posibilitatea reducerii ”foarte mult” a tranzacţiilor cash ”în domenii cu risc major”, el arătând că acestea nu pot fi complet eliminate.
”Cu siguranţă eliminarea tranzacţiilor cash ajută foarte mult. Şi sunt câteva domenii în care ar trebui să mergem cu prioritate pe aceste elemente. Am început analizele. (…) Va trebui să reducem tranzacţiile cash şi în economia reală. Acolo, cu siguranţă, plafoanele au fost mult discutate. Sunt şi câteva aspecte de constituţionalitate care nu permit să eliminăm complet tranzacţiile cash, dar trebuie să mergem cât se poate de departe pe acest drum şi să reducem în domenii cu risc major. Nu vă spun dacă vom umbla la plafoane, dar cu siguranţă o să venim cu domenii unde vom reduce foarte mult tranzacţiile cash. Nu vă spun acum pentru că este o analiză de câteva zile, am început discuţii de minister. În viitorul apropiat, sigur, o să vin cu aceste măsuri şi propuneri”, a afirmat Tanczos Barna, la Digi 24, miercuri seară.
Ministrul a adăugat că, în opinia sa, inclusiv în comerţul din mediul rural este posibil ca tranzacţiile să se facă preponderent prin aplicaţiile bancare şi să fie fiscalizate.
”Trăiesc la ţară de 49 de ani şi ştiu că la ţară se foloseşte POS în proporţie de 90% în magazin. Deci cine vrea să plătească cu cardul nu are absolut nicio problemă”, a argumentat el.
Tanczos Barna a subliniat că Trezoreria este, de asemenea, vizată de schimbări în acest sens. ”Am început analizele şi la Trezorerie, unde încă se operează cu cash. Vin oamenii, plătesc impozitul cu cash la primărie. Primăria pune în sacoşe sau în genţi banii, merge la trezorerie, la trezorerie stă cineva care preia cash-ul, îl duce în seif, vine maşina, transportă. Este o întreagă poveste. Va trebui să eliminăm tranzacţiile cash din trezorerie, că este şi o reducere de personal, este şi o eficientizare a activităţii”, a spus ministrul, precizând că planul pentru Trezorerie este implementarea noului sistem în acest an.
Banca Națională a României (BNR) a emis, de curând, un raport care demonstrează că numerarul continuă să joace un rol central în economia țării. Preferința românilor pentru banii gheață se observă atât în obiceiurile de economisire, cât și în cheltuieli.
Toate bancomatele au dispărut peste noapte. Sistemul monetar, sabotat din cauza lipsei de numerar
Conform raportului BNR, 6 din 10 români preferă să-și păstreze economiile în numerar. Această tendință este mai pronunțată în zona Moldovei, unde 70% dintre oameni țin astfel banii. În schimb, în Banat și Ardeal, doar 54% dintre persoane aleg această variantă. Pensionarii cu vârsta cuprinsă între 56 și 65 de ani reprezintă 64% dintre cei care păstrează economiile în numerar, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani reprezintă 56%. Mulți români optează pentru acest tip de economisire deoarece le oferă siguranță în situații de criză, cum ar fi penele tehnologice sau riscurile cibernetice.
În 2023, românii au retras de la bancomate 257 miliarde de lei și 820 de milioane de euro. Cele mai mari sume retrase de la ATM au fost înregistrate în București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași.
În pofida acestor date, rețeaua de bancomate din țara noastră este subdezvoltată, cu o densitate medie de 51,6 ATM-uri la 100.000 de locuitori sau 4 ATM-uri pe 100 de kilometri pătrați. Astfel, din cele peste 3000 de localități din România, doar 1.055 (32%) beneficiază de prezența bancomatelor, acestea deservind 71% din populația cu vârsta de peste 15 ani.
Specialiștii BNR și Mugur Isărescu au efectuat anul trecut o analiză amănunțită a rețelei de bancomate din România. Conform acestei analize, se pare că în 150 de localități, cu populație între 5.000 și 10.000 de locuitori, nu există bancomate. Mai mult, dintre localitățile cu sub 5.000 de locuitori, doar 21% dispun de astfel de facilități.
În mediul rural situația este și mai gravă, doar 21% dintre localitățile mici, care au sub 5.000 locuitori, dispunând de bancomate. În plus, aproximativ 25% din populația acestor localități trăiește la peste cinci kilometri de cel mai apropiat ATM.
Vezi și Alertă de la BNR privind banii cash. Ce trebuie să ştie românii care preferă numerarul