„În acest moment, în România, zborul cu o dronă sau cu un vehicul fără pilot, așa cum sunt ele denumite, este interzis în intravilan, conform HG nr. 912/2010. Dacă vrei să zbori în extravilan, atunci trebuie să ai drona identificată la Autoritatea Aeronautică Civilă și să suni să anunți zborul la centrul de operațiuni aeriene ROMATSA”, a spus Octavian Isăilă, potrivit Agerpres
Întrebat ce sancțiuni riscă o persoană care lansează o dronă în intravilan, el a răspuns că o astfel de faptă este de natură penală.
„Totodată, cei care vor să vândă drone trebuie să fie certificați de Autoritatea Aeronautică Civilă Română ca vânzători de produse aeronautice și să respecte niște regulamente pe care Autoritatea le pune la dispoziție celor care vor să vândă astfel de echipamente”, a mai spus Isăilă.
El a afirmat că taxele pentru certificarea unei drone ar trebui diferențiate față de celelalte aeronave, în condițiile în care, în prezent, legislația precizează că această taxă este echivalentă cu cea plătită pentru un Boeing 747.
„Se plătesc anumite taxe pentru certificare care, în opinia noastră, a utilizatorilor de drone, ar trebui actualizate. Domeniul dronelor este nou în România. Este reglementat pe baza zonelor de aeronautică mare în acest moment. Avem nevoie de reglementarea zonei de aeronautică mică, adică a zonelor de drone. De exemplu, în acest moment, taxa de certificare a unei drone de 50 de euro este echivalentă cu cea pentru un Boeing 747, ceea ce nu este corect din punct de vedere economic. Astfel că în acest moment este blocată dezvoltarea acestui sector”, a susținut Isăilă, precizând că taxa de certificare este de 90 de euro plus TVA.
Isăilă deține prima dronă identificată oficial în România. El a mai spus că, în cadrul Institutului de Training, Studii și Cercetări pentru Sisteme de Vehicule fără Pilot, a fost înființată lângă Târgoviște o bază de training și testare a echipamentelor fără pilot.
„Am considerat că este utilă această bază, întrucât există persoane interesată să asambleze astfel de drone. De asemenea, cei care le cumpără vor să facă antrenament până le identifică sau producătorii vor să facă teste. Ieri am avut și primul partener: Evolio România a testat niște drone pe zona de testare”, a continuat el.
La finele lunii mai, Ioan Chirea, șeful Autorității Aeronautice Naționale Militare din România, declara că autoritățile lucrează în prezent la elaborarea unui Cod aerian al României, care ar putea fi aprobat de Parlament în acest an și care va legifera utilizarea dronelor, astfel încât acestea să nu pună în pericol siguranța traficului aerian.
„Codul aerian al României vizează atât activitatea aviației civile, cât și activitatea aviației militare. Totodată se ia în calcul chiar și activitatea aeronavelor ușoare, precum și a celor fără pilot la bord, așa-zisele drone. Prin această lege se detaliază și se pun în practică anumite cerințe ale utilizatorilor de spațiu aerian. Este foarte importantă această lege, deoarece astfel noi putem realiza un serviciu de căutare și salvare, știm cum să restricționăm spațiul aerian în anumite zone și putem asigura siguranța aeriană”, a precizat Chirea, prezent la o conferință de specialitate.
El a susținut că, în cazul utilizării dronelor, este foarte importantă existența unui aviz de zbor pentru siguranța aeriană, astfel încât aeronavele care zboară în zona respectivă să știe că acolo sunt utilizate astfel de aparate.
Chirea a fost întrebat dacă utilizarea unei drone poate reprezenta un impediment pentru un zbor comercial. „Da, atâta timp cât nu se face o informare că se desfășoară acea activitate. De exemplu, imaginați-vă că este planificat un zbor cu un avion ultraușor într-o anumită zonă și (pilotul avionului — n.r.) se trezește că în zona respectivă acționează niște drone. Oricând există un risc pentru siguranța aeriană”, a explicat el.