Anunţul BNR despre banii românilor după ce România are a noua lună la rând cele mai mari preţuri din UE

BNR a anticipat corect evoluţia preţurilor din România. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în noiembrie până la 2,5%, de la un nivel de 2,3% în octombrie, iar România este, pentru a noua lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, cu un avans anual al preţurilor de 5,4%, arată datele publicate miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

Luna trecută, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei din UE s-au înregistrat în Irlanda (0,5%%), Lituania şi Luxemburg (ambele cu 1,1%), iar cele mai ridicate au fost în România (5,4%), Belgia (4,8%) şi Croaţia (4%).

Comparativ cu octombrie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în patru state membre UE, a rămas stabilă în trei şi a crescut în 20 ţări membre UE, inclusiv în România, de la 5%, până la 5,4%.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în noiembrie până la 2,2%, de la 2% luna precedentă. Inflaţia în zona euro depăşeşte uşor nivelul ţintă de 2% avut în vedere de Banca Centrală Europeană.

Alte articole

Avertismentul guvernatorului BNR: „Să ne pregătim să luăm deciziile corecte atât la nivel individual, cât și la nivel de stat”. Ce urmează după războiul comercial al lui Trump”

Cod roșu de la BNR, alertă de ultimă oră. Investitorii străini își lichidează plasamentele din România. Peste jumătate de miliard de euro au plecat din rezerva BNR în martie

Alertă de la BNR privind banii cash. Ce trebuie să ştie românii care preferă numerarul

Datele Eurostat mai arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas neschimbată la 2,7%, nivel la care se situează începând din luna septembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România rata anuală a inflaţiei a urcat, în noiembrie 2024, la 5,11%, de la 4,67% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 7,56%.

„Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,41%. Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) a fost 5,7%”, se arată în comunicatul INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,32%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6%.

Citeşte şi: Vremuri grele! BNR a luat la numărat averea românilor, cât are fiecare familie în cont DOCUMENT

BNR a diseminat, în data de 16 decembrie 2024, valorile revizuite ale indicatorilor balanței de plăți, poziției investiționale internaționale și datoriei externe, pentru perioada 2010 – 2023, cu ocazia publicării Raportului anual privind Balanța de plăți și poziția investițională internațională a României 2023, actualizând simultan și baza de date interactivă.

Conținutul metodologic al revizuirii și impactul asupra statisticilor externe, potrivit BNR

Statisticile externe, respectiv balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă au fost actualizate cu ocazia reviziei benchmark din anul 2024, după cum urmează:

1. Contul curent
   1. Bunuri, prin actualizarea valorii comerțului cu bunuri, în conformitate cu datele transmise de INS (pentru anul 2023) și prin revizuirea componentei Merchanting, conform rezultatelor modificării sistemului coeficienților de reîntregire a datelor obținute din cercetarea statistică privind Comerțul internațional cu servicii – CIS (anul 2022).
   2. Servicii, prin modificarea sistemului coeficienților de reîntregire a datelor obținute din cercetarea statistică CIS, în vederea armonizării cu statisticile comerțului internațional cu servicii – elaborate conform Regulamentului (UE) 2019/2152² (anul 2022), prin  actualizarea datelor privind serviciile de asigurare pentru perioada 2018 – 2022, în urma introducerii unui nou model de estimare a primelor aferente, în conformitate cu cele mai recente recomandări ale FMI și prin efectuarea unor corecții la poziția Servicii financiare măsurate indirect – FISIM (perioada 2018 – 2022).
   3. Venituri primare, prin estimarea valorii brute a datelor aferente componentei Remunerarea salariaților pentru perioada 2010 – 2012, conform recomandărilor Eurostat³, prin actualizarea datelor privind primele suplimentare din asigurări, ca urmare a implementării unui nou model de asigurări (perioada 2018 – 2022), prin preluarea datelor revizuite din statistica investițiilor directe (perioada 2021-2022), prin includerea unor sume provenite din Fondul European pentru Agricultură și dezvoltare Rurală (FEADR) tratate ca subvenții de majoritatea statelor membre UE (perioada 2018 – 2023), precum și prin efectul modificării FISIM (perioada 2018 – 2022).
   4. Venituri secundare, prin înregistrarea fondurilor europene pe bază accrual (perioada 2013 – 2023), prin redistribuirea FEADR (perioada 2018 – 2023), prin actualizarea datelor privind primele și despăgubirile din asigurări, ca urmare a implementării noului model de asigurări (perioada 2018 – 2022) și prin efectul extinderii înregistrării brute a remunerării salariaților (perioada 2010 – 2012).
2. Contul de capital, prin înregistrarea fondurilor europene pe bază accrual (perioada 2013 – 2023), prin redistribuirea FEADR (perioada 2018 – 2023) și prin actualizările preluate din CIS⁵ (anul 2022).
3. Contul financiar al balanței de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă:
   1. Investiții directe, prin preluarea datelor revizuite aferente anilor 2021 și 2022;
   2. Investiții de portofoliu, ca urmare a preluării datelor aflate în sistemul SHSDB⁶ și a unor corecții de prețuri în aplicația de titluri de valoare (perioada 2020 – 2022);
   3. Alte investiții, prin înregistrarea pe bază accrual a creanțelor și angajamentelor aferente fondurilor europene (perioada 2013 – 2023).

Adrian Vasilescu, BNR. Preţurile în 2024: e vremea dezinflaţiei

Cea dintâi certitudine este aceea că BNR, în toamnă, când a modificat prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului, a subliniat că „rata pe 12 luni din decembrie va creşte de la 4,0 la sută la 4,9 la sută!“ Şi nicidecum, aşa cum circulă pe Internet, nu a fost prognozată o creştere CU 4,9! Care ar însemna că, în locul unui plus de inflaţie – faţă de prognoză – cu 0,9 la sută… să avem un plus de 4,9 puncte procentuale. O absurditate, desigur!

Ieri Statistica a publicat datele inflaţiei pe noiembrie 2024. Ce vedem? Că rata pe 12 luni a fost, în ianuarie, de… 7,41 la sută. De atunci şi până în noiembrie inclusiv mişcarea preţurilor a fost echili-brată în octombrie faţă de septembrie, a înregistrat creşteri în iulie faţă de iunie şi în noiembrie faţă de octombrie şi, mai cu seamă, a avut încetiniri semnificative în celelalte luni. Rezultatul fiind o încetinire a creşterii preţurilor de la 7,41 în ianuarie la 5,11 în noiembrie. Într-una cuvânt: dezinflaţie! Putem, deci, să conchidem că, după dezinflaţia din 2023, vom încheia cu dezinflaţie şi anul 2024!

Punctul forte al acestui raţionament este efectul scontat de BNR. Şi anume, un echilibru solid între trei obiective de prim- ordin, pentru obţinerea căruia banca centrală nu s-a rezumat şi nu se rezumă să-şi calibreze corect dobânda de referinţă, ci şi-a activat întregul arsenal de care dispune. Scopul fiind să asigure – fără să  pericliteze creşterea economică – încetinirea urcării preţurilor. A asigurat-o anul trecut, este deja cert că o va asigura şi în 2024.

Cauzele exploziei preţurilor ce ne-a lovit în ianuarie 2021 – şi care a impus înăsprirea politicii monetare a BNR – sunt departe de a fi fost legate numai de mediul intern. Dezordinea preţurilor  pe care o trăim – si care peste mai puţin de o lună va intra în cel de-al cincilea an – e  globală, e un flagel ce produce suferinţă în toată lumea. Aşa că banca centrală, în proiecţia strategiilor folosite în bătălia purtată pentru calmarea preţurilor, a ţinut şi ţine  seamă de ce se întâmplă în toată lumea. În acest sens, a  analizat confruntările cu inflaţia ale marilor bănci centrale, îndeosebi ale Fed şi BCE, dar şi ale băncilor centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria. Pentru că România nu a fost şi nu este singură pe o mare în furtună. Împărţim cu toată lumea   presiunea unei dezordini agresive a preţurilor, care pretutindeni muşcă zdravăn din venituri, făcând să scadă puterea de cumpărare a banilor. Sunt vremuri ce împing  mase largi ale populaţiilor globului, de la copii la bătrâni, să-şi restrângă consumul. Şi împing guvernele să se îndatoreze peste măsură. Vocile din spaţiul nostru public, care provoacă emoţii repetând insistent „că România va avea parte în acest an de cel mai scump Crăciun“, ar fi bine dacă ar lua aminte la insistenţele cu care şefa FMI a atras atenţia că suferinţele sunt inevitabile în toată lu-mea. Şi totuşi… nu va fi cel mai scump Crăciun! În 2021 şi în 2022 am avut inflaţie cu două cifre. În 2023 a început dezinflaţia. Şi creşteri de preţuri cu o cifră. În acest an la fel.

Dezordinea preţurilor a lovit cu putere pieţele de consum ale lumii. Pe fondul crizelor globale ce au însoţit-o, a intervenit  o schimbare rad-icală în politica monetară a băncilor centrale. Din America până în Ex-tremul Orient. În 2020, când pandemia a fost dublată de o criză econom-ică si de una socială, cele mai importante  bănci centrale din lume au deschis calea pentru Marea Relaxare, făcând ca dobânzile de politică monetară să coboare agresiv către zero sau până la zero. Decizie urmată de cumpărarea, de către bancile centrale, a unui mare număr de obli-gaţiuni ale guvernelor sau ale companiilor. Efectul? Bani mulţi şi ieftini, care să susţină redresarea economică. Presa lumii a descris fenomenul ca un val mare, în creştere, ce a făcut să urce toate bărcile.

Acesta a fost fluxul. Acum e refluxul. Valul care a urcat toate bărcile se retrage. Bărcile îşi caută poziţii noi.  Marea Relaxare a rămas un-deva în urmă. A venit  un timp nou, specific unor împrejurări noi, sub imperiul Marii Înăspriri. Iată însă că, dacă privim cu atenţie tabloul mişcării preţurilor în Uniunea Europeană, vedem că istoria se repetă pentru mai bine de jumătate dintre ţările din UE. Aceste ţări au alune-cat în anticamera deflaţiei şi sunt în pericol – ca în 2020 – să intre în deflaţie într-o lună sau două… dacă nu vor găsi o soluţie de sal-vare. România are o poziţie mai bună, ca şi în 2020, reuşind să-şi susţină o dezinflaţie cursivă. Dar orice relaxare ar fi periculoasă.

Să reţinem aşadar: 1) politica monetară a băncilor centrale va trebui să fie, un timp, mai puternic legată de cuvântul strict; 2) va fi nece-sar un sacrificiu mai mare în confruntarea cu inflaţia: 3) presiunile actuale alimentează sunt dovada certă că bătălia cu dezinflaţia, cu cifrele mici deci, e la fel de grea ca bătălia din anii trecuţi cu cifrele mari.

Ce va fi în 2025? Compararea  inflaţiei cu un peşte de pradă alunecos, ce a stat ascuns,  pregătindu-şi atacul, a circulat sugestiv în media din zona euro la începutul anului 2022. Din această judecată, pentru România cel puţin,  se desprindea acum alta: că numai o combinaţie inteligentă  de politică monetară, fiscală şi de salarii  ar putea asig-ura cel mai eficient contraatac, scrie zf.ro.