Ninsori abundente se vor inregistra in centrul si vestul tarii, in celelalte regiuni precipitatiile mentinandu-se in normalul perioadei. Anul 2017 a fost marcat de anomalii climatice. Am avut caniculă, tornade, furtuni violente care au ucis oameni, dar şi ploi abundente. Toate acestea, spun specialiştii, vor fi din ce în ce mai dese.
„Vom avea un prim episod de iarnă autentică din punct de vedere termic, nu neapărat și al ninsorilor, pentru că ninsorile vor cuprinde treptat toate regiunile în această noapte. Vor mai fi ninsori și pe parcursul zilei de mâine, dar pe arii restrânse, în regiunile vestice, de sud-vest, dar și în partea de răsărit a țării.
Duminică, ceva ninsori slabe tot rămân în zona litoralului, prin sud-vestul Munteniei și în sudul Banatului, dar sunt ninsori atât de slabe încât ar putea depune prin dealurile Moldovei sau ale Olteniei un strat de zăpadă de până la cel mult 5-6 centimetri. Ninsorile din celelalte zone ar putea lăsa un strat de zăpadă ceva asemănător cu o brumă mai groasă.
Este vorba despre o pătrundere de aer foarte rece, de origine polară, care de marți va părăsi zona geografică a României. Temperaturile de atunci vor fi în creștere. Până în 20 ianuarie cel puțin, regimul termic va ajunge de la unul extrem de scăzut la un regim peste ceea ce ar fi normal să se înregistreze în această perioadă.
Vântul, pe parcursul zilei de mâine, va avea viteze mari, în general 45-55 km/h, iar în sudul Banatului și pe litoral, rafale de 60-70 km/h. Și prin Muntenia, Dobrogea și sudul Banatului, vântul mai rămâne intens și în prima parte a zilei de duminică, după care va slăbi din intensitate. Informarea meteo emisă astăzi de ANM vizează astfel de manifestări, din această seară de la ora 22, până duminică la ora 16”, a declarat Romica Jurca, meteorolog al ANM.
Citeşte şi PROGNOZA METEO pentru URMĂTOARELE ZILE. Vremea se răceşte, se anunţă ninsori
Peste o săptămâna, pregătiţi-vă pentru un episod de frig, cu lapoviţă şi ninsoare. Experţii sunt îngrijoraţi şi că la Polul Nord ar putea avea loc mai repede decât de obicei ruperea vortexului polar. Asta ar înseamna că riscul de a avea o iarnă a extremelor creşte. Ceea ce se întâmplă zilele acestea cu vremea din România este provocat de un ciclon mediteranean.
Roxana Bojariu, climatolog: „Trecem un episod în care un ciclon mediteranean ne aduce foarte multă umezeală şi se roteşte în aşa fel încât mai ia umezeală şi de pe Marea Neagră şi asta amplifică, îl alimentează şi cantitatea de precipitaţii este destul de mare”.
Nu este normal pentru această perioadă, când ar trebui să avem temperaturi cu măcar 4 grade mai mari, potrivit normelor. În plus, prognozele pe următoarele două săptămâni arată că finalul lunii va fi chiar mai rece decât acum în unele zone. Estimările meteorologilor vorbesc despre minus 6 grade, minimă la munte.
Unele prognoze europene arată că am putea avea strat de zăpadă de 8-10 centimetri la munte şi la deal. Nu ar fi exclus, spun specialiştii, mai ales că anul acesta a fost presărat cu anomalii climatice atât la nivelul temperaturilor, cât şi al precipitaţiilor şi vânturilor.
Roxana Bojariu, climatolog: „Am început cu un ianuarie cu aproape 4 grade sub media la nivelul României pentru lunile ianuarie din intervalul 1981-2010, dar în schimb luna martie a depăşit cu 3,4 grade Celsius norma pentru lunile martie. Şi apoi lunile au depăşit în mod constant mediile lor lunare pentru referinţă. Instabilităţi foarte puternice, un sezon cu grindină foarte activ. Am avut din păcate acele fenomene până în toamnă: furtunile din vestul ţării, cu victime omeneşti din păcate.”
Sfatul oamenilor de ştiinţă ar fi să ne aşteptăm la cât mai multe astfel de extreme. O veste proastă ar fi ruperea vortexului polar, de exemplu – care ar putea avea loc mai devreme decât de obicei.
Alex Deakin: „Oamenii de ştiinţă ştiu despre vortexul polar de foarte mulţi ani. Poate fi puternic, dar poate şi slabi. În mod normal vântul aici are viteze de peste 150 de mile pe oră (240 km/h). E unul dintre cele mai puternice uragane de pe pământ. Totuşi vortexul polar poate slabi şi când se întâmplă asta, se sparge şi se împrăştie. Iar asta are potenţial de afectare a vremii”.
O cercetătoare de la Institutul Potsdam pentru Climatologie, din Germania, spune că în mod normal această ruptură are loc în primăvară, dar e posibil să se întâmple şi mai devreme.
Marlene Kretschmer: „Dacă cedează vortexul polar, de regulă avem ierni mai reci, riscul iernilor extreme, mai reci creşte. Pătrunderea în zona continentală a Europei, spre România sau Germania, este influenţată şi de alte aspecte: de exemplu de Atlantic, de Curentul Golfului. Deci nu e musai dacă vortexul cedează să avem ierni mai reci dar riscul creşte.”
Meteorologii spun că, deşi prognozele arată o iarnă bogată în precipitaţii şi mai rece estimările pe termen nu sunt neapărat elocvente
Elevii au intrat în vacanţa de iarnă pe data de 23 decembrie 2017, conform Ministerului Educaţiei. Dar cand se vor întoarce la şcoală?
Vacanţa de iarnă 2017- 2018. Structura anului școlar 2017-2018
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 23 decembrie 2017 – duminică, 14 ianuarie 2018
Cursuri – luni, 15 ianuarie 2018 – vineri, 2 februarie 2018
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 3 februarie 2018 – duminică, 11 februarie 2018
Cursuri – luni, 12 februarie 2018 – vineri, 6 aprilie 2018
Vacanţa de primăvară – marți, 10 aprilie 2018 – duminică, 22 aprilie 2018
Cursuri – luni, 23 aprilie 2018 – vineri 22 iunie 2018
Vacanţa de vară – sâmbătă, 23 iunie 2018 – duminică, 9 septembrie 2018
Conform metodologiei, inspectoratele şcolare pot decide suspendarea pentru anumite niveluri de învăţământ, iar ulterior se vor lua măsurile corespunzătoare pentru recuperarea orelor pierdute. Inspectoratele Scolare pot decide suspendarea pentru anumite niveluri de învăţământ, iar ulterior se vor lua măsurile corespunzătoare pentru recuperarea orelor pierdute.