Apă pe Marte: Curiosity a descoperit un „potop” de dovezi

Dovezile cu privire la existenţa apei în trecutul planetei Marte au fost prezentate la Londra, în cadrul European Planetary Science Congress, eveniment desfăşurat în perioada 8 – 13 septembrie. Dovezile sunt adunate de Curiosity în perioada august 2012 – iulie 2013, înainte de a începe escaladarea Muntelui Sharp, scrie Agerpres.

„Acum ştim că la suprafaţa planetei Marte se afla un mediu locuibil unde apa era suficient de bună pentru a putea fi băută„, a precizat Melissa Rice de la California Institute of Technology din Pasadena, după ce a prezentat o serie de imagini obţinute de Curiosity cu ajutorul instrumentului său Mastcam.

Ea a mai vorbit şi despre rocile studiate de Curiosity în urmă cu câteva luni, roci care prezintă dovezi că pe planeta Marte ar fi putut exista viaţă microbiană. „Cunoaştem faptul că (pe Marte) era un mediu locuibil atunci când s-au format aceste roci, mediu ce a persistat o bună perioadă şi după aceea – nu ştim când – dar în jurul acestor roci curgea apă, apă ce a lăsat în urma sa sulfat de calciu. După părerea mea este vorba de cel puţin două perioade umede majore în trecutul planetei Marte”, a precizat Melissa Rice.

Una dintre rocile menţionate de Rice este un argilit (rocă rezultată din recristalizarea argilei) în care Curiosity a forat. În interiorul acestei roci oamenii de ştiinţă au identificat minerale de lut ce au fost fie formate în, fie substanţial alterate de apă, pe Marte.

Alte articole

Focosul MARTE intră în fierbintele LEU – 4 noiembrie 2024. Ce TEME importante au de rezolvat ZODIILE până în iunie 2025

Întâlnire de foc în 16 august 2024. Marte face cuadratură cu lordul karmei Saturn în 16 august. Ce energii se declanșează

În plus, pentru ca mediul pe Marte să fi fost propice vieţii, această apă ar fi trebuit să fie neutră, şi nu extrem de acidă aşa cum indicau urmele de apă descoperite încă din 2004 de roverele gemene Spirit şi Opportunity, ce aparţin tot NASA.

„Este uluitor că am găsit un argilit”, comentează şi Aileen Yingst, membru al echipei de cercetare din cadrul misiunii lui Curiosity, de la Institutul de Ştiinţe Planetare din Tucson, Arizona. „Argilitul prezintă nişte granule foarte fine în interiorul rocii – granule care s-au sedimentat foarte încet. Pe Pământ acest proces se produce sub influenţa vântului sau a apei, iar noi suntem de părere că pe Marte a fost probabil apa”, a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că argilitul format într-un loc în care apa era calmă, probabil un lac, ar fi fost un loc ideal pentru supravieţuirea şi reproducerea unor organisme microbiene. ‘Dacă eşti un microb care încearcă să supravieţuiască, probabil că ai prefera o întindere de apă calmă. Este un mediu excelent pentru proliferarea microbilor’, a explicat Yingst.

O altă rocă ce s-a bucurat de foarte multă atenţie la această conferinţă este, evident, Tintina, un mic cristal de rocă peste care a trecut roverul Curiosity şi l-a spart. Micuţa rocă are un interior de un alb lăptos, o dovadă clară a prezenţei mineralelor hidratate care s-au format sub acţiunea apei în urmă cu miliarde de ani.

Dovezi încă şi mai clare ale trecutului umed al planetei Marte vin de la descoperirea venelor de sulfat de calciu – fisuri în rocile de suprafaţă care, odată analizate cu instrumentul cu laser ChemCam, cu care este dotat roverul Curiosity, s-a demonstrat că au în componenţă sulfat.

„Dacă există astfel de vene, atunci a existat şi apă”, a subliniat Yingst.

Un argument în plus în favoarea existenţei apei sunt şi vechile aluviuni purtate de râuri. O astfel de zonă cu aluviuni, studiată de Curiosity este Shaler – o mică depresiune din apropierea zonei de asolizare denumite Yellowknife Bay.

Shaler este un exemplu de stratificare încrucişată ce cuprinde straturi de sedimente subţiri şi înclinate. Formaţiuni asemănătoare lui Shaler sunt foarte comune pe Pământ, fiind formate de râuri. Apele învolburate generează „dune” în albia râului, dune care migrează apoi încet în direcţia curentului de apă.

Curiosity a identificat urme ale acestui proces migraţional, conform cercetătorilor. ‘Aluviunile de acolo sunt compuse din pietricele ce sunt prea mari şi grele pentru a fi ridicate şi transportate de vânt. Deci singura modalitate în care ar putea fi să apară aceste dune este dacă materialul sedimentar a fost transportat de apă’, explică un alt membru al echipei Curiosity, Sanjeev Gupta de la Imperial College London.

‘Iar aceste formaţiuni arată exact precum cele pe care le-am observat pe Pământ, formate de vechile râuri. Putem susţine cu certitudine că aceste formaţiuni reprezintă dovezi clare ale existenţei unor cursuri de apă’, a mai adăugat Sanjeev Gupta.

În prezent Curiosity se află pe lungul drum spre Muntele Sharp, care se înalţă până la altitudinea de 5,5 kilometri din centrul Craterului Gale. Roverul autonom ce cântăreşte 1 tonă ar putea ajunge la baza acestui munte în luna mai sau iunie a anului viitor. În etapa următoare a misiunii sale, Curiosity va escalada o pantă mai puţin abruptă a muntelui, studiind dispunerea şi chimia rocilor pe lângă care va trece. Un alt obiectiv este de a analiza rocile care conţin minerale de argilă şi de sulfat de la baza muntelui.