Ministerul Sănătăţii a anunţat lansarea unei noi strategii naţionale de sănătate, care ar urma să fie aplicată integral până în 2030 şi care va schimba radical felul în care funcţionează în momentul de faţă sistemul medical, în special în spitalele de stat.
“Am discutat mereu despre prevenţie, despre dezvoltarea serviciilor ambulatorii, despre principalele priorităţi – morbiditatea şi mortalitatea în România, am vorbit despre bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice, diabet şi altele. Toate acestea acum beneficiază de un cadru strategic, iar următorii şapte ani sunt esenţiali. Ei vor putea schimba sistemul de sănătate din punct de vedere al investiţiilor în spitale, în noi clinici ambulatorii, dar şi în ceea ce priveşte medicii de familie”, a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Actul normativ va fi validat de Guvern după ce a stat zece luni în dezbatere publică, fiind elaborat de către o echipă de experţi în domeniu.
Una dintre cele mai importante măsuri vorbeşte despre înfiinţarea unui Fond pentru calitatea serviciilor medicale urmând ca bani mai mulţi să fie distribuiţi către furnizorii de asistenţă medicală care sunt cei mai performanţi, pe baza unor criterii prestabilite. Acelaşi plan vorbeşte şi despre plata unei taxe suplimentare când mergi la un spital de stat pentru a putea alege medicul dorit care să te consulte, atât în ambulatoriu, cât şi în spital.
Citește și: Salarii medici 2023. Ce salarii vor primi cadrele din Sănătate după majorările de 15%
Personalul medical care oferă îngrijiri performante vor putea fi răsplătiţi pentru calitatea acestora, iar medicii de familie vor fi integraţi într-o serie de reţele teritoriale pentru îngrijirea bolnavilor cronici.
Asigurările de sănătate pot să aducă bani noi în sistem şi să ducă şi la un alt tip de abordare în ceea ce priveşte asistenţa medicală, fie în spitalele publice, fie în cele private, a declarat joi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
„Cred că asigurările complementare pot să aducă bani noi în sistem, să ducă şi la un alt tip de abordare în ceea ce priveşte asistenţa medicală, fie în spitalele publice, fie în spitale private. Pentru că ceea ce a existat ca discuţie în spaţiul public ca şi România, de exemplu, spitalele publice să poată să aibă un pachet de servicii care pot fi acordate după programul de lucru sau să poţi să îţi alegi medicul curant şi aşa mai departe şi aceste servicii care ar putea fi oferite în spitale publice tot aşa ar putea să fie rezultatul unui pachet complementar de asigurări, iar acest pachet de asigurări poate fi oferit de un asigurator public sau de unul privat. (…) Asta am dori să dezvoltăm. Foarte multe spitale din Europa fac acelaşi lucru, spitale din Israel fac exact acelaşi lucru. Şi asta cred că este dezvoltarea sănătoasă care duce şi la închiderea dezbaterii legate de persoanele care profesează în domeniul care lucrează, în domeniul public sau privat sau în amândouă locurile, dacă îi oferă unui specialist posibilitatea să profeseze după program în unitatea sanitară în care el funcţionează în mod obişnuit. Chiar dacă este publică, poate să câştige bani în plus. Lucrul acesta poate aduce beneficii şi spitalului prin faptul că se poate dezvolta, renova, face investiţii. Cred că este o abordare pe care am putea să o luăm în considerare”, a explicat ministrul.
El a spus că este un susţinător al asigurărilor complementare de sănătate.
„Eu sunt un susţinător al acestor asigurări (n.r. asigurări complementare). Am avut discuţii cu numeroşi operatori economici sau cu societăţi care fac astfel de asigurări şi o sumă de bani deductibilă care poate fi folosită pentru aceste asigurări cred că este folosită în mică măsură”, a susţinut ministrul.
Potrivit acestuia, în România s-au extins abonamentele la servicii de sănătate pe care le oferă diverşi furnizori privaţi.
„Ce s-au extins foarte mult la noi sunt abonamentele la serviciile de sănătate pe care le oferă diverşi furnizori privaţi, însă asigurările care ar putea să ofere, pe de o parte, servicii oarecum preferenţiale şi un lucru care în România nu este foarte tare împământenit, dar care este în multe alte ţări, de exemplu listele de aşteptare sunt mult mai scurte pentru cei care au pachet complementar de asigurări sunt foarte puţin dezvoltate”, a mai arătat Rafila.