„În faţa eşecului politic al PSD în alegerile pentru Parlamentul European, considerăm că este datoria noastră morală să sprijinim principalul partid al stângii să iasă din criza în care se află. O spunem cu tărie, pentru a evita confuziile: nu suntem o disidenţă în interiorul PSD, nu dorim să constituim un partid în interiorul partidului. Nu suntem animaţi de dorinţa de a dobândi înalte demnităţi în statul român. (…) Însă, dorim şi credem că este posibilă refondarea Partidului Social Democrat, pentru a juca în continuare un rol decisiv pentru progresul României. Misiunea uriaşă a reclădirii stângii româneşti are nevoie de toate resursele umane disponibile, de toate minţile şi sufletele oamenilor de stânga. Suntem împotriva oricăror acţiuni de revanşă ori răzbunare. „Să mergem împreună!” este şi dorinţa noastră sinceră”, se arată în scrisoarea apel, publicată pe blogul lui Adrian Năstase.
El subliniază că nu rezultatele scrutinului din 26 mai sunt cauza crizei, ci „pierderea confruntării electorale a fost consecinţa inevitabilă a politicilor PSD din ultimii ani”.
„PSD are nevoie de refondare, pentru a supravieţui, deoarece criza sa are patru dimensiuni esenţiale: de identitate, de management, de resurse umane şi comunicaţională”, adaugă el.
Adrian Năstase consideră că, după câştigarea alegerilor parlamentare din 2016, „PSD s-a aruncat, total nepregătit, într-o luptă pentru schimbarea justiţiei penale”.
„În locul unor necesare schimbări de sistem (şi nu, în principal, de persoane) care să fie asumate şi explicate public, s-a procedat prin măsuri luate pe ascuns, lipsite de explicaţii credibile. Ca atare, percepţia iniţială s-a transformat în credinţă: PSD nu urmăreşte corectarea numeroaselor abuzuri din justiţie, ci dobândirea impunităţii pentru unii din liderii săi. Manifestaţiile de protest din 2017 – 2018, din ţară şi străinătate, au determinat acumularea unui val uriaş de ură împotriva PSD, care s-a „descărcat” cu ocazia alegerilor europarlamentare. Schimbarea a două guverne care nu şi-au asumat măsuri nepopulare în domeniul politicii penale au fost lovituri puternice pentru credibilitatea PSD”, explică Năstase.
Potrivit fostului premier, „criza de identitate s-a adâncit prin preluarea unor instrumente din arsenalul dreptei politice”, el dând ca exemplu „aşa-numitul ‘referendum pentru familia tradiţională'”. „Eşecul referendumului pentru familia tradiţională a pregătit psihologic rezultatul alegerilor europarlamentare”, este de părere Năstase.
El subliniază că „impactul electoral devastator l-a avut însă retorica suveranistă, prin care s-a creat percepţia că PSD doreşte ‘ruptura de Europa'”. „În acest context politic, chiar măsurile pozitive privind creşterea salariilor şi pensiilor şi-au pierdut din impactul electoral, deoarece nu au fost percepute drept instrumente ale unei viziuni social-democrate asupra societăţii, ci o mită electorală ascunsă”, adaugă Năstase.
Totodată, spune fostul prim-ministru, criza de conducere a PSD a lovit deopotrivă în imaginea publică a social-democraţilor şi în militantismul membrilor de partid.
„Democraţia internă a fost suspendată în PSD, iar cei care au dorit revenirea la normalitate au fost consideraţi „pucişti”, „securişti”, nu colegi de partid care au o altă viziune, legitim a fi exprimată. (…) Epurările şi marginalizarea unor lideri naţionali ai PSD au avut corespondent şi în organizaţiile locale de partid, ceea ce a scăzut în mod inevitabil performanţa lor”, afirmă el.
Năstase face referire şi la criza resurselor umane din PSD, ca la o consecinţă directă a crizei de management politic.
„Organizaţiile de partid sau persoanele considerate a fi apropiate de Lider erau recompensate, toţi ceilalţi erau marginalizaţi sau chiar excluşi. Această stare de lucruri a avut trei consecinţe importante: în PSD nu s-au mai înscris intelectuali sau oameni cu recunoaştere profesională, care sunt esenţiali pentru o guvernare de succes; intelectualii din PSD au preferat „exilul intern”, dorind să îşi păstreze intactă credibilitatea, prin tăcere; PSD şi-a pierdut prestigiul de a putea asigura guvernări competente”, arată Năstase.
El menţionează şi criza comunicaţională. „Politica fostului lider al PSD s-a dorit a fi promovată şi apărată de persoane care nu erau în măsură să câştige simpatia publicului. După cum se ştie, PSD a investit resurse în comunicarea în spaţiul virtual, însă eficienţa acesteia nu putea fi decât limitată, din cauza conţinutului transmis şi a credibilităţii reduse a comunicatorilor”, susţine el.
„Eşecul electoral s-a transformat (…) într-o catastrofă politică pentru că a survenit în contextul creşterii economice, a optimismului social dublat de pesimism politic. Dacă PSD nu va avea voinţa vitală de a se reinventa, îl aşteaptă nu doar pierderea alegerilor prezidenţiale, ci el va putea fi spulberat în alegerile locale şi, ulterior, la scrutinul pentru Parlamentul României”, subliniază fostul premier.
Năstase şi ceilalţi susţinători ai apelului îşi exprimă speranţa că „PSD nu este ‘condamnat de istorie'”, ci, dimpotrivă, că „principalul partid al ţării poate fi salvat prin refondare”.
Un prim element în acest sens, consideră ei, îl reprezintă definirea identităţii PSD.
„Miza strategică a PSD este să reprezinte în continuare generaţia Revoluţiei, însă trebuie să atragă de partea sa şi generaţia Erasmus. Cu toţii, seniori, elevi, studenţi sau tineri aflaţi la început de carieră, au nevoie de politicile de solidaritate şi echitate pe care le poate aduce doar un partid social-democrat”, se afirmă în scrisoare.
Totodată, susţine el, „stânga democratică mizează în mod fundamental pe justiţia socială, iar politica penală are rolul de asigura protecţia societăţii împotriva îmbogăţirii nemeritate ori a abuzului de putere”.
„Intruziunea serviciilor secrete în viaţa civilă ori acţiunea deasupra legii a celor chemaţi să o aplice nu poate fi rezolvată prin tranzacţionism sau prin culpabilizarea colectivă a instituţiilor. Soluţia este o discuţie transparentă şi responsabilă, dublată de decizii predictibile, principiale şi ferme”, spune fostul premier.
Un alt punct subliniat de el este legat de „revigorarea guvernării”. „Guvernarea are nevoie deopotrivă de noi nume şi de noi idei. Auditul intern al performanţelor administrării ţării devine un pas obligatoriu în vederea relansării activităţii. Noua echipă şi programul de guvernare adaptat realităţilor ar trebui să asigure nu doar oprirea hemoragiei electorale, ci inversarea tendinţelor, pentru a putea câştiga alegerile locale. După alegerile parlamentare, PSD trebuie să fie în măsură să formeze o nouă coaliţie de guvernământ”, se arată în scrisoare.
PSD are nevoie de o autentică deschidere spre societate, atât prin primirea de noi membri, cât şi prin preluarea ideilor care vin de la cetăţeni, se subliniază în scrisoare.
„Considerăm utilă introducerea unui sistem de alegeri interne pentru desemnarea candidaţilor în alegerile locale. (…) PSD trebuie să găsească soluţii constituţionale şi realiste care să permită votul tuturor cetăţenilor, din ţară şi străinătate”, se precizează în apelul lansat de Năstase.
În document se vorbeşte şi despre o politică de resurse umane centrată pe competenţe: „Reinstaurarea criteriului competenţei politice şi profesionale ar putea mobiliza militanţii partidului, atât pe cei cu vechime în partid, cât şi pe cei care ar urma să fie invitaţi să facă parte în baza prestigiului de care se bucură în societate”.
De asemenea, un alt element evidenţiat este „refacerea legăturilor cu social-democraţia internaţională”.
„Nutrim speranţa că demersul nostru va găsi ecourile necesare în rândurile stângii româneşti, fiind urmat de decizii dificile dar necesare, care însă – subliniem – nu ne aparţin nouă, ci celor aflaţi în conducerea actuală a PSD”, se afirmă în apelul-petiţie lansat de Adrian Năstase.