Apicultorii români cer să fie introduse taxe vamale pentru mierea provenită din ţările extracomunitare

„Problema noastră este că România importă aceste surogate, care depășesc uneori și 2.000 de tone, ceea ce înseamnă 15 — 20% din consumul intern, iar acest lucru nu va ajuta agricultura României. Înțeleg schimburile intracomunitare, dar nu înțeleg de ce nu putem aduce produse din spațiul extracomunitar cu taxe vamale, astfel încât să putem avea o protecție pe producția internă”, a declarat, vineri, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, la Târgul Național al Mierii, potrivit Agerpres.

Acesta a precizat că o mare problemă pentru apicultura din România este cea a prețului și a calității mierii, din acest motiv ACA propunând modificarea legislației, astfel încât să nu mai fie permis amestecul mierii.

„Trebuie să recunoaștem că sunt și apicultori interesați să producă mai ieftin și sunt cazuri accidentale în România unde este mai avantajos să faci miere din zahăr sau din alte siropuri. Însă, ce se întâmplă azi în hipermarketuri este dăunător pentru sector, pentru că se aduce miere din import și se cupajează, adică se face un amestec cu miere românească. Aceasta reprezintă doar 2-3%, până în 5%, din volumul total, iar restul provine din Argentina, China sau din alte țări și așa apare o scădere a prețului la raft. Atât timp cât în România se cumpără mierea polifloră cu 12 — 13 lei, noi am găsit miere adusă din afară la aceeași cantitate, dar la prețuri de 8 — 9 lei. Nimeni nu poate produce la un preț și vinde la un alt preț. Este anormal. Am propus inclusiv Comisiei Europene, când era comisar actualul premier Dacian Cioloș, să fie modificată legislația și să nu se mai permită această cupajare”, a explicat Fetea.

Reprezentantul apicultorilor a susținut afirmațiile ministrului Agriculturii legate de importurile de alimente, deoarece și apicultorii români sunt defavorizați de unele produse venite de pe piețele externe.

Alte articole

Un nou sortiment de miere de albine i-a cucerit iremediabil pe români. Este gustoasă și bogată în principii nutritive. Apicultor: „O miere destul de rară, care poate fi folosită în diferite tratamente. E foarte bogată în seleniu, în zinc, minerale”

Ce este spuma albă care se formează deasupra mierii de albine. Testul care te ajută să îţi dai seama dacă ai de-a face cu o miere naturală sau cu una contrafăcută

„Am discutat și cu domnul Irimescu (ministrul Agriculturii — n. r.) și am solicitat și domniei sale — și chiar susțin tot ce a ridicat vizavi de produsele alimentare importate, pentru că suntem defavorizați de importuri. Nici la miere nu facem abstracție și aducem tot felul de surogate care fac presiune mare asupra producției interne, ceea ce va duce la limitarea acestui sector, deși România este percepută ca o țară serioasă în domeniul apiculturii, cu produse de calitate”, a subliniat președintele ACA.

Potrivit sursei citate, țările din care vin cele mai mari importuri de miere de calitate inferioară sunt China, Mexic și Argentina, însă și „Ucraina face o presiune mare în Europa” în acest sector.

„Ucraina este o țară cu 3,5 milioane de familii de albine, de aproape trei ori mai multe decât în România, și produce 70.000 de tone miere, dar a primit libertatea de a duce în Europa câtă miere dorește, fără a fi contingentată, iar noi am avut de pierdut. Ucraina face o presiune mare în Europa în prezent, iar noi avem stocuri de mii de tone de miere”, a arătat șeful ACA.

În privința exporturilor de miere, Fetea a afirmat că aproximativ 50% din producție pleacă pe piețele externe, Germania fiind cel mai important partener, în condițiile în care această țară este cel mai mare importator și exportator și dictează prețul.

„Din datele statistice reiese că aproximativ 50% din producție merge la export, în jur de 10.000 — 12.000 de tone de miere, în funcție de an. (…) Noi avem 2-3 clienți serioși care ne plătesc în avans, Germania fiind unul dintre ei, dar și cel mai mare importator și exportator și, oarecum, dictează prețul. Intrarea pe alte piețe este foarte dificilă și, de aceea, încercăm să ne menținem clienții vechi. Poți să intri în țările arabe, dar nimeni nu îți plătește marfa la livrare, ci te amână la 60 sau 90 de zile, care pot să devină 5 — 10 ani și să ai nevoie și de recuperatori. Dacă producția românească de miere ar fi consumată în procentaj mai mare, sigur că s-ar putea discuta de o creștere a prețului la intern, dar și de o creștere a prețului de achiziție, însă, în actualele condiții, suntem la mâna importatorilor. Vedeți că nu doar apicultura, ci și întreaga agricultură românească exportă materie primă și alții câștigă banii serioși, iar noi ne limităm să ne acoperim cheltuielile minime, de multe ori fiind chiar în pierdere”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în 2015, România a exportat 10.863 de tone de miere, în valoare de 41,48 milioane de euro, în timp ce importurile au totalizat 2.450 de tone, în valoare de 5,55 milioane de euro.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, și deține un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

ACA este o asociație înființată în 1958, singura cu acoperire națională, care are 40 de filiale județene și societăți comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele și materialul genetic necesar.

Citeşte şi Metoda RAPIDĂ prin care poţi verifica dacă mierea este naturală