Aplicaţia, cunoscută sub numele de Platforma Integrată de Operaţiuni Comune, este folosită pentru a stoca informaţii începând de la înălţimea şi greutatea persoanelor la scanarea recunoaşterii faciale.
De asemenea, aplicaţia observă un comportament „suspect” cum ar fi dacă un individ nu reuşeşte să socializeze cu vecinii, nu foloseşte uşa de la intrare sau utilizează o cantitate considerabil de mare de energie electrică.
Aplicaţia poate fi utilizată la punctele de control pentru a semnala persoane „suspecte”.
”Obiectivul este, aparent, de a identifica unele tipare şi de a prezice viaţa de zi cu zi şi rezistenţa populaţiei şi, în cele din urmă, de a construi şi controla realitatea”, se arată în raportul Human Rights Watch.
Human Rights Watch a colaborat cu firma germană de securitate Cure53 la sfârşitul anului 2018 pentru a prezenta „o fereastră fără precedent în modul în care funcţionează de fapt supravegherea în masă în Xinjiang”.
China a dus o campanie din ce în ce mai represivă în Xinjiang după o serie de atacuri cu cuţite şi revolte etnice în ultimii 10 ani, comentează dpa.
Activişti în domeniul drepturilor omului estimează că un milion de etnici uiguri şi alţi musulmani sunt în prezent în lagăre de internare în Xinjiang, unde sunt în curs de asimilare forţată. China susţine că taberele sunt centre de instruire profesională.
Mulţi activişti sunt, de asemenea, forţaţi să găzduiască monitoare guvernamentale în casele lor şi sunt supuşi altor forme de supraveghere constantă.
Potrivit Human Rights Watch, Beijingul a colectat deja ”mostre de ADN, amprente digitale, scanări ale irisului şi tipuri de sânge ale tuturor locuitorilor cu vârsta între 12 şi 65 de ani” precum şi eşantioane de voce. AGERPRES