Potrivit IGSU, în perioada 17 – 22 martie s-au produs 2.949 de incendii, dintre care 2.545 au fost de vegetaţie uscată, mirişte, stufăriş şi păşune, iar 40 la fondul forestier. De asemenea, au fost afectate de incendii 221 de locuinţe şi gospodării.
Pentru stingerea incendiilor au intervenit zilnic, în medie, 3.800 de pompieri, cu 470 mijloace de intervenţie.
„Deşi Ordinul comun al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 30/147 din 2010 pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România interzice cu desăvârşire arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, unii dintre concetăţenii noştri dau dovadă de inconştienţă şi lipsă de responsabilitate şi aleg această metodă pentru igienizarea terenurilor”, se arată într-un comunicat de presă remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.
Legea 307/2006 stabileşte că responsabilii din primării au obligaţia să „coordoneze organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi să asigure participarea la intervenţie a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului”.
De asemenea, aceştia trebuie „să organizeze şi să execute, prin serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti, precum şi să informeze populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu”.
Legislaţia în vigoare prevede că arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi se sancţionează contravenţional, în conformitate cu HGR nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei.
Reglementarea modului de utilizare a lucrărilor cu foc deschis în gospodăriile proprii pe timpul igienizării este obligaţia consiliilor locale, care trebuie să stabilească locul unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis, cum sunt arderea deşeurilor combustibile, curăţarea prin ardere, precum şi persoanele care le supraveghează, a precizat IGSU.
Tot în sarcina consiliilor locale intră şi distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau reziduuri combustibile, dar şi emiterea dispoziţiei privind reglementarea lucrului cu foc deschis.
IGSU a mai precizat că, pentru evitarea producerii unor evenimente neplăcute, trebuie respectate mai multe măsuri specifice de prevenire a incendiilor, respectiv arderea să se realizeze numai pe timp de zi, în condiţii meteorologice fără vânt, în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier sau construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile, curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi trebuie să se facă pe o distanţă de cinci metri, arderea trebuie supravegheată permanent, iar focul trebuie stins total înainte de părăsirea locului arderii.
„Deţinătorii de păduri, a căror incendiere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau pot aduce prejudicii mediului, sunt obligaţi să ia măsuri de apărare împotriva incendiilor şi să se doteze cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, indiferent de titularul de proprietate”, se mai arată în comunicat.
IGSU aminteşte şi că persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în limitele fondului forestier de stat sau privat au obligaţia dotării cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi instruirii personalului.