Majoritatea (60%) consideră că la baza unei crize stau problemele interne și deciziile de business, mai puțin social media (26%) sau produsul în sine (14%).
Deși numărul celor care și-au angajat intern o persoană care să se ocupe de comunicare a crescut de la 38% în 2016 la 47% în 2017, în continuare scenariul de criză și manualul reprezintă o tehnicitate intangibilă. Doar 22% au lucrat pe scenarii de posibile situații care le pot afecta reputația și doar 7% au întâlnit aceste scenarii într-un manual.
Social media rămâne în continuare un teritoriu virgin pentru cei mai mulți dintre ei: doar 28% o folosesc în situații de criză, deși 45% cred că e importantă în comunicare. Este totuși o îmbunătățire față de anul precedent când 72% nu foloseau deloc social media în comunicarea corporate și nici nu o luau în calcul în cazul unei crize de imagine.
„Companiile și brand-urile de azi trebuie să învețe să gestioneze efectele transparenței și ale fenomenului social media. Nu mai este suficient să ieși cu un produs bun pe piață dacă nu știi să gestionezi social media sau comunicarea cu publicul țintă. Am trecut demult de perioada situațiilor de criză gestionate prin media relations sau cunoștințe. Trăim vremuri în care un om are puterea de a distruge un brand printr-un simplu post pe Facebook. Vremuri în care brand-urile trebuie să învețe să gestioneze critici dure la adresa lor. Antreprenorii români trebuie să accepte această realitate și să înțeleagă că nu se pot ascunde la infinit în spatele încrederii în mesajul Made in Romania”, a spus Ana-Maria Diceanu, Head of Crisis Department și Senior Partner GMP PR.
„Companiile românești se confruntă cu o realitate dificilă. Pe de o parte, sunt crizele de imagine care contribuie la deteriorarea încrederii în companie și, pe de altă parte, societatea și mediul de afaceri nu încurajează antreprenorul care eșuează. In acest context, este important ca societatea să privească ca pe o oportunitate orice situație dificilă, să sprijine antreprenorii cu experienţă şi să nu se grăbească în a le atribui eticheta eşecului. Pe de altă parte, antreprenorul român trebuie să învețe să anticipeze situațiile cu risc, să controleze procesul de gestionare a acestora și să le depășească cu cât mai puține efecte negative asupra companiei”, spune Andreea Anghelof, Managing Partner CITR Group.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 85 antreprenori din România, majoritatea având între 20 și 100 de angajați și afaceri de cel puțin cinci ani.