Aproape jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit nici liceul

Dacă în SUA 95,1% dintre deţinătorii de întreprinderi mici au cel puţin studii superioare, în România doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolvenţi de liceu sau de facultate, arată statisticile E&Y.

„Totuşi, începând cu anul şcolar 2010-2011, educaţia antreprenorială a fost introdusă în licee (clasa a 10-a), fapt ce va creşte gradul de conştientizare a antreprenoriatului în rândul adolescenţilor, ca alternativă de carieră”, se arată în barometrul percepţiei asupra mediului antreprenorial românesc, „Antreprenorii vorbesc”, lansat de Ernst&Young.

În opinia consultanţilor E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puţine şi instabile, a condus la o schimbare a percepţiei tradiţionale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului.

„A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendinţă trebuie încurajată prin informarea elevilor şi studenţilor cu privire la antreprenoriat ca opţiune de carieră validă, prin stagii de internship şi răspândirea poveştilor de succes”, consideră sursa citată.

Alte articole

Ştefan Mandachi spune de ce nu fac afaceriştii români bani: „Se face după ureche!”

Marcel Boloș vrea simplificarea procedurii e-Factura: ”Trebuie să ne punem în pielea antreprenorilor. Nu mai au nevoie să piardă timpul cu diverse disfuncționalități”

Concluziile studiului E&Y arată că antreprenorii români nu dispun de informaţii relevante în legătură cu sursele de finanţare, organizaţiile care sprijină antreprenoriatul şi programele de educaţie destinate lor. Mai mult decât atât, imaginea negativă a eşecului în afaceri în România, dar şi mediul economic dificil, sunt percepute ca obstacole importante de către antreprenori.

Chiar dacă 50% din respondenţi sunt de părere că societatea şi cultura românească sunt încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eşecul în business de către mediul de afaceri şi societate în ansamblu nu sunt deloc încurajatoare. Astfel, doar 12% cred că eşecul este perceput ca o oportunitate de învăţare, în timp ce 32% consideră că este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competenţelor.

„Amploarea acestor răspunsuri arată că România este încă departe de a deveni o societate care acordă sprijin antreprenorilor, indicând o tendinţă de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri. Îmbunătăţirea comunicării privind succesul antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră şi dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sunt acţiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătăţirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani”, se afirmă în raport.

Pe de altă parte, accesul la finanţare este dificil pentru tinerii întreprinzători, cred 92% dintre respondenţi, iar cifrele arată clar cât de dificil se obţine finanţare în România pentru un start-up sau pentru o companie într-o fază mai avansată de dezvoltare. Întreprinzătorii români cred că fondurile europene (63%) şi împrumuturile bancare (52%) ar avea cel mai mare impact pentru sprijinul antreprenoriatul în următorii trei ani, în timp ce private equity, business angels şi venture capital ar avea doar un impact mediu.

„Aceste răspunsuri nu arată neapărat că dezvoltarea instrumentelor de finanţare precum venture capital, private equity şi business angels nu ar avea un impact mare asupra antreprenoriatului, ci mai degrabă arată o lipsă îngrijorătoare de informare. Este clar că aceste tipuri de investitori şi surse de finanţare sunt încă puţin cunoscute în România”, au comentat autorii studiului.

În acelaşi timp, antreprenorii români nu sunt mulţumiţi de mediul de reglementare şi impozitare, astfel că doar 36% dintre ei cred că România oferă o legislaţie eficientă pentru începerea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre antreprenorii din UE. În cea ce priveşte impozitele şi stimulentele fiscale pentru start-up-uri, răspunsurile arată că acestea sunt destul de puţine. Cu toate acestea, start-up-urile ar putea beneficia de stimulente fiscale care nu sunt în mod special dedicate lor, precum deducerile suplimentare pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare-recent majorate, de la 20% la 50%.

„România nu poate înainta fără un antreprenoriat puternic. Avem nevoie de acest motor intern de creştere pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă a economiei locale. Avem nevoie de generaţii succesive de antreprenori, care să contribuie la valorificarea resurselor interne, la generarea locurilor de muncă şi la creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor româneşti”, a declarat Bogdan Ion, managing partner Ernst&Young România.

Barometrul analizează percepţiile a 95 de antreprenori locali, care au răspuns chestionarului Ernst&Young în perioada 1 iunie – 15 august 2012, dar şi cele exprimate în cadrul interviurilor directe realizate cu 12 antreprenori români.

Un român a fost desemnat „omul de afaceri străin al anului” în Italia