Aproape jumătate dintre romi lucrează la negru

Studiul „Romii din România – De la ţap ispăşitor la motor de dezvoltare” a fost lansat, luni, în prezenţa comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, Laszlo Andor, şi a ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu.

Comparând cu datele obţinute acum cu cele disponibile la nivelul anului 1998, se constată că situaţia romilor s-a îmbunătăţit din acest punct de vedere, procentul romilor angajaţi cu contract crescând în acest interval cu puţin peste 10 la sută, creştere coroborată şi de scăderea procentului persoanelor care lucrează fără contract cu aceeaşi valoare, informează Mediafax.

Cu toate acestea, iniţiatorii studiului au constatat că aproape jumătate din populaţia romă lucrează la negru, în timp ce mai puţin de o zecime din populaţia neromă se află într-o astfel de situaţie.

„Luând în considerare relaţia dintre educaţie şi forma de ocupare din punct de vedere al existenţei unui contract de muncă, se observă că cei mai mulţi dintre romii care lucrează cu contract sunt la nivel de şcoală profesională (39,3 la sută) în timp ce în cazul neromilor, jumătate au terminat liceul. În privinţa celor care lucrează fără contract, constatăm că majoritatea romilor din această categorie au între patru şi opt clase, respectiv trei sferturi dintre aceştia, în timp ce, în cazul neromilor, 40 la sută se află în aceeaşi categorie. De asemenea, observăm că o zecime din respondenţii romi nu au niciun fel de educaţie, ceea ce-i îndreaptă către piaţa informală a muncii şi către munci slab plătite”, se arată în studiu.

Alte articole

Condiţii legale pentru a încasa ajutorul de şomaj. Cât timp pot lua bani de la stat românii care rămân fără loc de muncă

Venituri nedeclarate şi „muncă la negru” descoperite de ANAF la o firmă care făcea livrări prin Tazz şi Glovo

În acelaşi document se mai arată că majoritatea neromilor (96 la sută) au un venit regulat, în timp ce doar 66 la sută dintre romi se pot baza pe acesta, restul având venituri ocazionale (cu ziua) sau sezoniere.

Diferenţe între cele două eşantioane apar şi la categoria pensionarilor. Astfel, sunt de peste două ori mai numeroşi pensionarii neromi decât cei de etnie romă (35,1 la sută faţă de 14,2 la sută).

„Având în vedere că jumătate din romi prestează munci în economia informală, este de aşteptat o pondere mai scăzută de pensionari romi, însă un alt factor de influenţă este speranţa de viaţă în rândul romilor, cu opt – zece ani mai scăzută decât în rândul neromilor. Piramida vârstei în rândul romilor începe să se subţieze faţă de neromi începând cu categoriile de vârstă de peste 65 de ani”, arată studiul.

În ceea ce priveşte persoanele casnice, acestea sunt mai tinere în rândul romilor, ceea ce sugerează existenţa unei forţe de muncă nevalorificate, mai rezultă din studiul citat.

Analiza distribuţiei categoriilor de vârstă în rândul casnicilor arată diferenţe între romi şi neromi la categoria de vârstă 25 – 34 de ani (aproape de două ori mai mulţi romi casnici decât neromi), pe când în rândul celor între 45 – 64 de ani sunt mai numeroşi neromii.

Din documentul citat mai rezultă că numărul şomerilor neînregistraţi este de trei ori mai mare în cazul romilor, în timp ce în cazul şomerilor înregistraţi procentele sunt similare (1,2 la sută vs. 1 la sută).

„Media de vârstă a şomerilor romi este de 44 de ani în mediul rural şi de 39 de ani în mediul urban, indicând o forţă de muncă nevalorificată, tânără. La neromi, media de vârstă a şomerilor este de 50 de ani în rural şi 44 de ani în urban. Astfel, se observă o diferenţă de cinci – şase ani între şomerii romi şi cei neromi”, se mai arată în studiu.

În privinţa duratei şomajului, se observă că mai bine de jumătate dintre romi (57,4 la sută) îşi caută un loc de muncă de peste doi ani, în timp ce neromii şomeri de peste doi ani sunt doar cinci la sută. În acelaşi timp se observă că jumătate dintre neromi sunt şomeri de mai putin de şase luni, în timp ce romii rămaşi şomeri de curând sunt în proporţie de 13 la sută.

În ceea ce priveşte sursele de venit în gospodării, cei mai mulţi dintre romi menţionează alocaţiile pentru copii (36,4 la sută), în timp ce această sursă este precizată de neromi în 14,3 la sută din cazuri.

„Salariile sunt menţionate ca surse de venit de mai puţin de o treime dintre romi (28,1 la sută), în timp ce pentru neromi este cea mai menţionată sursă (53,6 la sută). De asemenea, 7,2 la sută dintre romi menţionează că nu au niciun fel de venit, faţă de neromii în aceeaşi situaţie (1,3 la sută).

Cercetarea a fost realizată prin intermediul metodei anchetei sociologice pe bază de chestionar structurat, pe două eşantioane aleatoare, stratificate, reprezentative la nivel naţional, constând în 1.025 de respondenţi din gospodării rome şi respectiv 1.025 de respondenţi din gospodării de alte etnii. Studiul are o marjă de eroare de trei la sută la intervalul de încredere de 95 la sută.