CCR a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și a ale art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, potrivit unui comunicat al Curţii.
Conform aceleiași surse, art. 69 alin. (5) din Legea nr.188/1999 prevede că „(5) Metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, după consultarea organizațiilor sindicale ale funcționarilor publici, reprezentative la nivel național”, iar în art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr.251/2006 se arată că „(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă: a) normele privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici”.
În urma deliberărilor, CCR a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr.188/1999, respingând totodată, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr.251/2006.
„În motivarea soluției de admitere, Curtea a reținut că soluția legislativă cuprinsă în art. 69 alin. (5) din Legea nr.188/1999, referitoare la aprobarea prin hotărâre a Guvernului a metodologiei de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, este neconstituțională, deoarece, în esența sa, evaluarea activității și a conduitei unui funcționar public ține de statutul acestuia și, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esențiale ale evaluării, prin hotărâre de Guvern, sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, către Guvern), precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii”, se precizează în comunicat.
Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului și instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.