Arafat, despre un cutremur devastator în România: Ne aşteptăm la ce e mai rău, chiar dacă sperăm să nu se întâmple

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, recomandă instituțiilor statului ”să rămână pesimiste” și să continue pregătirea pentru a acționa în cazul unui cutremur.

„Noi, ca instituții, trebuie să rămânem pesimiști. Populația trebuie să aibă încredere și trebuie să fie pregătită și să asculte sfaturile. Când cerem populației să aibă trusa de urgență la ei acasă, când îi cerem un mod de acțiune sau un mod de aplicare a unor măsuri de prevenire, acest lucru ne așteptăm ca populația să-l facă. (…) În momentul în care devenim optimiști și spunem că totul este ok înseamnă că ne-am oprit acolo și nu ne mai pregătim mai bine. Deci instituțiile trebuie să rămână pesimiste, în sensul că ne așteptăm la ce e mai rău, chiar dacă sperăm să nu se întâmple, și ne pregătim pentru ce este mai rău”, a afirmat Arafat, după simpozionul „Protecția civilă și managementul dezastrelor. Provocări actuale pentru România”.

Vezi si: Scenariu apocaliptic în caz de cutremur. Peste 6.000 de oameni şi-ar pierde viaţa, metroul se prăbuşeşte, clădirile se fac praf

București este orașul cel mai vulnerabil în cazul unui cutremur mare, deoarece are cele mai multe clădiri expertizate cu risc seismic, a declarat miercuri șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Daniel Dragne.

„Orașul cel mai vulnerabil este București. El are cel mai mare număr de clădiri expertizate cu risc seismic și mai ales un număr foarte mare de clădiri cu risc seismic 1. Cele aproape 200 de clădiri, 175, 172 după alte surse, reprezintă un element îngrijorător pentru noi, pentru că o clădire nu numai prin simplul fapt că se prăbușește reprezintă un risc, vă dați seama că în astfel de situații, la un dezastru, se blochează căile de acces către acele construcții, e vorba de panica instalată pentru populație, care încearcă să iasă din zonele afectate, ceea ce din punct de vedere al traficului creează uneori imposibilitatea de a ajunge la aceste construcții”, a spus Daniel Dragne, după simpozionul „Protecția civilă și managementul dezastrelor. Provocări actuale pentru România”.

Întrebat ce lipsește în prezent, în cazul producerii unui cutremur de proporții, șeful IGSU a precizat că lipsește o mai mare conștientizare din partea tuturor părților implicate.

„Putem spune că, la momentul actual, o mai mare conștientizare de către toți cei implicați a ceea ce înseamnă gravitatea producerii unei astfel de situații. (…) Toate instituțiile implicate, pentru că aici, când vorbim de un dezastru, de un cutremur — este determinat o dată de starea clădirilor din punct de vedere constructiv, vorbim de implicare începând de la asociațiile de proprietari până la structurile centrale ale statului. Avem posibilitatea să intervenim, dar este evident că nu vom putea face, această instituție, absolut totul. Nu vom putea fi în 10 — 12 locuri în același timp, în același moment. Există niște timpi în care vom interveni”, a explicat Dragne, potrivit Agerpres.

El a arătat că IGSU are în vedere, în astfel de situații, trei elemente definitorii ale pregătirii — prevenția în ceea ce privește populația, pregătirea personalului de intervenție și mijloacele de mobilitate folosite la intervenții.

„Noi, IGSU, mergem pe cele trei elemente definitorii ale pregătirii pentru un astfel de dezastru, venim cu partea de prevenție — și aici încercăm să sensibilizăm în primul rând cetățeanul, și acest lucru îl facem prin campaniile noastre — ‘Nu tremur la cutremur’—, printr-o serie de manifestări, simpozioane, în care să aducem alături mediul academic, mediul științific, lângă partea de intervenție, lângă partea de răspuns”, a explicat șeful IGSU.

După 10 ani de muncă, specialiştii Institutului de Fizică a Pământului de la Măgurele au realizat o hartă de impact la cutremur pentru Bucureşti.

Cele mai expuse CARTIERE din Capitală în caz de cutremur. HARTA seismică a Bucureştiului

Au luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine – peste7,5 – produs în zona Vrancea. Astfel, în partea de nord impactul va fi cel mai puternic. Următoarele zone afectate ar fi centrul şi estul oraşului. Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei şi Pantelimon. La polul opus, cele mai ferite cartiere sunt cele din sud şi sud-vest, precum Ghencea, Rahova, Metalurgiei sau Berceni.

„În zona de nord ar trebui să avem o acceleraţie mai mare. În funcţie de geologia locală a municipiului Bucureşti s-au determinat anumite zone în care perioada proprie de oscilaţie diferă de la 1,4 secunde la 1,7 secunde”, explică directorul INFP, Constantin Ionescu.

„Verdele ăsta e 1,45 secunde. O secundă înseamnă 10 nivele. Fiecare nivel înseamnă 0,1 secunde. Ar fi recomandabil să nu proiectaţi clădiri mai mari de 14 nivele”, spune Gheorghe Mărmureanu, seismolog.

Seismologii au identificat două probleme în Capitală.

„Atunci când se proiectează de-a lungul Dâmboviţei, pentru că sunt zone nisipoase, pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o curgere a nisipului, iar clădirile de acolo pot să se încline”, spun e Constantin Ionescu.

În ultimii ani, nordul oraşului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă. La Aurel Vlaicu sunt cele mai multe clădiri înalte din Bucureşti. 250.000 de angajaţi lucrează aici, adică o treime din totalul celor care muncesc în birouri în Capitală.

Deşi harta nu schimbă legile de construcţie, arhitecţii spun că ţin cont de aceaste calcule atunci când proiectează clădiri mai înalte de 45 de metri.

Ultimul cutremur puternic, resimţit la Bucureşti a avut loc la sfârşitul anului trecut, pe 28 decembrie 2016. Magnitudinea seismului a fost stabilită oficial la 5,3 grade pe scara Richter, iar adâncimea la 98,9 km, în zona Vrancea, conform datelor publicate pe site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).