Arafat: La Spitalul Judeţean Urgenţă Ploieşti a fost mangement defectuos şi iresponsabil

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat a prezentat, luni, raportul controlului făcut la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti, potrivit Mediafax.

Citeşte şi: NEREGULI depistate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti

Arafat a subliniat mai întâi, legat de finanţarea spitalului, că acesta a dispus, conform prevederilor bugetare, de 118.833.833 lei în 2012 şi de 132.989.070 lei.

„La cheltuielile de personal, creşterea a fost de 12 la sută, dar asta este pe partea de personal, care este, ca şi cheltuială, în jurul a 60 la sută în spitalul respectiv. Restul sunt materiale şi medicamente. Şi acolo a crescut. Deci am avut bunuri şi servicii care au crescut cu aproximativ 28 la sută faţă de anul trecut şi prevederea bugetară pentru medicamente a crescut cu 20 la sută. Problema majoră este că aceste fonduri nu au fost întotdeauna solicitate şi utilizate„, a spus secretarul de stat.

Alte articole

Un nou Centru de Radioterapie de la Spitalul Municipal Ploiești. Rogobete: „Este un sprijin vital pacienților oncologici”

Alexandru Rogobete vrea să continue în Parlament realizările de la Ministerul Sănătăţii. „Haideţi să facem acest lucru posibil, împreună, pentru un viitor mai sănătos pentru toţi!”

Secretarul de stat din MS a explicat apoi mecanismul finanţării, subliniind că SJU Ploieşti a fost degrevat de cheltuielile cu utilităţile.

„Sunt trei surse de finanţare: Casă (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – n.r.), Ministerul Sănătăţii, prin bugetul de stat, care finanţează programe, urgenţe şi, recent, cofinanţează cu Casa partea de ATI. Nu putem să punem pe seama finanţării unele lipsuri din spitalul respectiv. Mai mult decât atât, a treia sursă ar fi Consiliul Judeţean, iar el apare cu o finanţare de peste şase milioane de lei, preluând aproape intergral partea de utilităţi a spitalului. (…) Când CJ a preluat utilităţile, a degrevat spitalul de aceste cheltuieli, iar cheltuielile spitalului au rămas strict pentru medicamente, salarii şi alte materiale sanitare„, a precizat el.

Pe de altă parte, Raed Arafat a spus că, pentru probleme de organizare la SJU Ploieşti, din comisia de control a făcut parte şi un manager.

„Ca şi organizare, în comisie am avut şi un manager al unui alt spital, pe care l-am chemat pentru a urmări cu noi, din punct de vedere al managerului, această situaţie. Spitalul funcţionează în patru sedii: unul principal şi încă trei sedii. Există o problemă majoră de organizare în interiorul spitalului. În prjimul rând, sunt secţii care nu au respectat planul de paturi şi au păstrat paturi mult mai multe decât îi permite planul şi dau exemplu secţia de cardiologie, care în plan are 90 de paturi, iar faptic are 139 de paturi. Normal, tendinţa de a interna pe aceste paturi este foarte mare şi automat asta creşte costurile pentru spital, costuri care nu sunt contractate cu Casa. Când se contractează cu Casa de Asigurări de Sănătate, se contractează pe structura existentă a spitalului, şi nu pe paturile suplimentare, care nu există pe structură„, a spus secretarul de stat.

Raed Arafat a mai arătat că la SJU Ploieşti sunt secţii de chirurgie fără anestezist şi care au rată de operabilitate sub media normală de 80 de sută.

„Aceasta este o problemă care se corelează, urmărind activitatea organizatorică a spitalului, în secţiile chirurgicale, unde există o rată de operatibilitate foarte scăzută comparativ cu cât ar trebui să fie. Sunt secţii cu rata de operabilitate de 47 la sută. Din momentul în care este o secţie chirurgicală, nu se explică de ce bolnavii internaţi, peste jumătate, nu se operează. Înseamnă că se internează bolnavi care trebuiau trataţi în ambulatoriu sau poate în alte secţii. Asta este una dintre problemele observate, rata generală de operabilitate de 62-63 la sută, dar sunt sectii cu 47 la sută. Rata de operasbilitate trebuie să fie de 80 la sută. Secţiile chirurgicale sunt dispersate în mai multe clădiri, ceea ce face mult mai puţin eficient modul de organizare şi de desfăşurare a activităţii lor. Nu au anestezişti în toate aceste clădiri, aşa că din secţia principală de ATI, uneori, trebuie să plece anestezistul„, a precizat Arafat.

O altă problemă sesizată cu ocazia controlului este aceea că ambulatoriul integrat este folosit foarte puţin timp.

„Din analiza colegilor pe acest domeniu rezultă că din 80 de medici pe care îi are spitalul şi care puteau să desfăşoare activitate în ambulatoriul integrat, activitatea se corelează doar cu 9-10 medici, restul neefectuând servicii în ambulatoriul integrat şi, cel mai probabil, preferând să interneze bolnavii pe secţii. Din nou, acestea sunt surse de finanţare care nu pot fi recuperate de la Casă şi asta produce probleme. Deci avem prevedere bugetară, avem fonduri, dar nu le trage spitalul, nu le solicită spitalul sau nu reuşeşte să le solicite„, a mai spus secretarul de stat.

Controlul a scos la iveală şi deficienţe mari privind starea clădirilor din punct de vedere igienic, pentru una dintre acestea propunându-se chiar închiderea.

„Pentru una din clădiri, care în prezent deserveşte secţiile de dermatologie, gastroenterologie, interne şi endocrinologie, recomandarea noastră este de închidere a ei şi mutarea secţiilor în celelalte clădiri, care, oricum, dacă se reglementează numărul paturilor şi se scade la numărul prevăzut în structură, au cum să preia această secţie. Recomandarea este de a nu mai primi autorizaţie, pentru că situaţia ei este extrem de precară. Una din recomandările noastre pe organizare este ca toate secţiile chirurgicale să fie aduse într-un singur loc, astfel încât activitatea lor, cu terapie intensivă şi cu secţiile principale de urgenţă, să fie comasate într-un loc şi redistribuite secţiile care sunt cu mai puţin impact pe caracterul unui spital de urgenţă, în celelalte clădiri„, a arătat Raed Arafat.

O altă problemă depistată în urma controlului este legată de achiziţii.

„Pe partea de achiziţii, a fost făcută evaluarea pe ultimul an şi ANRMAP ne-a luat-o înainte, pentru că spitalul deja a fost amendat cu 160.000 de lei pentru nereguli la achiziţii. Spitalul a plătit jumătate din amendă, în 48 de ore, din contul spitalului – 80.000 de lei -, dar nu s-a demarat nicio acţiune de recuperare a banilor de la cei care răspund de aceste nereguli. În mod normal, când plăteşti o amendă de acest gen, ea trebuie recuperată de la cei vinovaţi, nu se plăteşte din bugetul spitalului„, a spus Arafat.

Secretarul de stat a vorbit şi despre un teren închiriat, pentru care chiria urma să fie percepută numai după ce beneficiarul construieşte o clădire pe respectiva suprafaţă.

„Am găsit unele nereguli care au fost semnalate şi de Curtea Conturi, în controale recente. Dau un exemplu: închirierea unor spaţii a căror sumă a scăzut semnificativ în acest an, fiind reînchiriate spaţii legal, dar cu sume mai mici decât ce a fost înainte. Aici putem spune, într-adevăr, că piaţa de închiriere a scăzut. Dar la unul din terenurile închiriate s-a găsit o neregulă gravă, în sensul în care este semnat un contract care închiriază terenul, dar prevede că plata de 5,5 euro pe metru pătrat intră în vigoare numai când se va ridica o anumită clădire acolo. Până atunci, terenul e închiriat, spitalul nu recuperează niciun ban pe el şi este blocat. Recomandarea este de reziliere a contractului şi repetarea licitaţiei sau găsirea unei soluţii pentru a începe să încaseze banii. S-a mai găsit o cheltuire de bani pe care comisia o consideră exagerată şi se va recomanda un control inclusiv din partea CJ, respectiv copertine simple care au costat peste 50.000 de lei. Comisia consideră că suma prea mare şi nu se justifică cheltuiala„, a spus secretarul de stat.

Potrivit lui Raed Arafat, banii de care a dispus spitalul permiteau să se facă achiziţiile şi să se cumpere medicamente şi materialele sanitare.

„Noi am făcut comparaţii cu alte spitale de această categorie. De exemplu, dacă acest spital a achiziţionat în acest an 160.000 de seringi de 10 ml pentru numărul de paturi pe care îl are, un spital mai mic decât el, tot de aceeaşi categorie, a achiziţionat 320.000 sau 330.000 din aceeaşi categorie de seringi. Şi atunci e evident că avem lipsă, care face bolnavii să meargă la ghereta de vizavi sau la farmacie şi să achiziţioneze de acolo consumabilele. Noi am sesizat Poliţia, comisia a trimis doi membri care au achiziţionat seringi şi branule. Acolo, urmărim dacă ghereta avea autorizaţie să comercializeze dispozitive medicale, pentru că sunt dispozitive pe care nu poţi să le comercializezi oriunde, mai ales dacă respectă nişte condiţii de păstrare, şi se verifică şi dacă există o relaţie între consumabilele din spital şi cele care se vindeau la gheretă. Asta rămâne să vedem concluziile Poliţiei„, a adăugat secretarul de stat.

Ca o concluzie, a arătat Arafat, la SJU Ploieşti a fost management defectuos şi iresponsabil.

„Spitalul va avea de recuperat de la vinovaţi cei 80.000 de lei plătiţi din bugetul unităţii la ANRMAP, pentru nereguli la achiziţii. De asemenea, MS a recomnadat plata unor amenzi de 38.000 lei pentru deficienţe în igienizare şi sterilizarea obiectelor de unică fiolosinţă. Totodată, activitatea spitalului va fi reevaluată în februarie şi iulie„, a mai spus secretarul de stat.

Întrebat dacă spitalul din Ploieşti este un caz izolat, Arafat a spus că nu. „Nu sunt naiv să cred că este un caz izolat, dar este un caz care arată management defectuos grav, mai ales că managerul este în funcţie de şase ani. A avut şansa să mişte ceva în spital, avea bani pentru medicamente şi materiale şi a cheltuit din ei prea puţin, aşadar, avea o problemă„, a conchis Arafat.

Ministerul Sănătăţii a făcut o anchetă la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti după ce chirurgul Dan Oprea a acuzat public subfinanţarea, lipsa medicamentelor şi a materialelor sanitare din spital, dar şi neimplicarea autorităţilor care au ales să reabiliteze termic spitalul, în loc să asigure materialele sanitare necesare.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat, luni, că toate spitalele din ţară vor fi controlate, în perioada 10-15 decembrie, de direcţiile de sănătate publică, iar pe baza rezultatelor vor fi făcute planuri de măsuri, care vor fi prezentate în 19 decembrie, în videoconferinţă.